Evolutia regimului politic al Romaniei dupa alegerile din 2004 Punandu-se accentul cand pe unitatea activitatilor statale,cand pe separarea lor,principiul separatiei puterilor in stat a fost interpretat de-a lungul timpului fie in sensul colaborarii lor,fie in sensul subordonarii uneia fata de cealalta.Intr-o prima etapa,prin aplicarea acestui principiu s-a ajuns la o separare neta a puterilor,considerandu-se ca sarcinile legislative revin exclusiv puterii executive,iar realizarea justitiei-asigurararea ordinii interne prin rezolvarea litigiilor de orice natura dintre oameni-revine puterii judecatoresti.Astfel,primele constitutii cum este Constitutia S.U.A de la 1787 si Constitutia franceza de la 1791-stabileau o separatie neta a puterilor,mai ales a puterii legislative fata de cea executiva.Intr-o a doua etapa,principiul separatiei puterilor in stat a fost interpretat in sensul unei separari nuantate sau atenuate,care a facilitat colaborarea lor. In functie de modul in care a fost interpretat acest principiu si de modul in care s-au conturat raporturile dintre cele trei categorii de organe si raporturile dintre stat si cetatean s-au creat mai multe regimuri politice. Regimul politic semnifica modul in care functioneaza democratiile liberale care s-au constituit dupa fundamentarea principiului separatiei puterilor in stat.Dar,analiza unor sisteme anterioare de exercitare a puterii este adesea intreprinsa prin prisma acestei teorii sau ea se extinde si asupra ,,modelelor,, ce s-au creat ulterior,avand ca baza ideologica marxismul,care neaga ideea separatiei puterilor in stat. In legatura cu institutia sefului de stat ,regimurile politice au fost clasificate,potrivit unor autori,in regimuri prezidentiale,semiprezidentiale si parlamentare. Regimul prezidential Regimul prezidential se caracterizeaza prin faptul ca realizeaza,cel putin in principiu ,o separatie stricta a puterilor statului.Pentru a crea un executiv cat mai independent de puterea legiuitoare si inzestrat cu o autoritate egala,acest regim incredinteaza intreaga putere executiva,adica activitatea de organizare a aplicarii si de punere in executare a legilor,unui presedinte,care nu este ales de vreo adunare legiuitoare,ci de alegatori prin vot direct sau indirect. In regimurile prezidentiale,cum este de pilda cel american,seful de stat care dispune de considerabile atributii,este ales direct de popor,dar puterea sa este contracarata de aceea a forumului legislativ-Congresul pe care nu il poate dizolva.In sistemul american presedintele nu are dreptul de initiativa legislativa,aceasta apartinand in exclusivitate membrilor puterii legislative,este obligat sa obtina asentimentul Congresului pentru incheierea unor acorduri internationale si avizul comisiilor de specialitate ale Congresului pentru confirmarea unor inalti demnitari.Congresul dispune de posibilitatea de a-l demite pe presedinte si a-l atrage la raspundere penala.Puterea judecatoreasca-absolut independenta,desi membrii Curtii Supreme sunt numiti de presedintele S.U.A-are dreptul sa ia in discutie legalitatea si constitutionalitatea chiar a ctelor guvernului. Sistemul prezidentialist permite,deci,o autentica infaptuire a aspiratiilor democratice,dar numai cu conditia ca el sa fie raportat la un intreg sistem de norme si mecanisme,de institutii si forme de control care sa garanteze eficienta si stabilitatea. Regimul semiprezidential Spre deosebire de regimurile prezidentiale,regimurile semiprezidentiale pastreaza alegerea directa a presedintelui de catre popor,dar ii confera presedintelui o serie de importante atributii politice.Desi in sistemul semiprezidentialist seful statului nu este in acelasi timp si prim ministru-functia de prim ministru fiind separata de aceea de presedinte-,el poate prezida lucrarile Cabinetului,poate sesiza Curtea Constitutionala si are dreptul ,,de veto legislativ,pe care il are,desigur,si presedintele american. Atat in regimul prezidential,cat si in regimul semiprezidential,presedintele nu are initiativa legislativa,dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi,exercitandu-si ,,dreptul de veto,, si sa dispuna trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei,in scopul reexaminarii proiectului pe care nu il considera acceptabil. Regimul parlamentar
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
