Evitarea dublei impozitări

Multe companii romanesti se gandesc la problemele create de dubla impunere fiscala.Nu toate stiu, insa, ca aceasta poate fi evitata

In contextul evolutiei economice din ultimii ani, se vorbeste tot mai des despre dubla impunere fiscala internationala, atat in discutiile cu partenerii externi, cat si in cele purtate cu organele administratiei fiscale (mai ales cu ocazia derularii unui proces de inspectie fiscala).Ca si notiune, "dubla impunere fiscala internationala" reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite.

Aceasta se poate manifesta (i) fie ca dubla impunere economica, respectiv supunerea, in cadrul unei tari, a aceluiasi venit sau a aceleiasi averi la mai multe impozite, (ii) fie ca dubla impunere juridica, respectiv impunerea aceleiasi materii impozabile, de doua ori, in tari diferite.Trebuie retinut faptul ca dubla impunere fiscala internationala poate aparea numai in cazul impozitelor directe, respectiv a impozitelor pe venit si a celor pe avere, deoarece pentru marfurile si serviciile cumparate de cetatenii unei tari din alta tara, ei nu mai platesc in tara lor impozite indirecte similare cu cele incluse in pretul de cumparare al marfurilor sau serviciilor respective.

Care ar putea fi motivul aparitiei dublei impuneri fiscale internationale?

Raspunsul la aceasta intrebare ar fi modul in care sunt aplicate criteriile care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii.

Astfel, in practica fiscala internationala, criteriile care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii si a caror modalitate de aplicare poate conduce la dubla impunere sunt (i) criteriul rezidentei (sau al domiciliului fiscal), potrivit caruia impunerea veniturilor sau a averii se realizeaza de autoritatea fiscala din tara careia apartine rezidentul, indiferent daca veniturile sau averea care fac obiectul impunerii sunt obtinute sau se afla pe teritoriul acelei tari sau in afara acesteia, (ii) criteriul nationalitatii, potrivit caruia o tara impune rezidentilor sai, care realizeaza venituri sau poseda avere din (in) tara respectiva, indiferent daca acestia locuiesc sau nu in tara lor, (iii) criteriul originii veniturilor (teritorialitatii), potrivit caruia impunerea se efectueaza de catre organele fiscale din tara pe al carui teritoriu s-au realizat veniturile sau se afla averea, indiferent de rezidenta sau nationalitatea beneficiarilor de venituri.