Codul penal, precum si orice lege, trebuie sa admita si sa sanctioneze
orice incalcare a prevederilor sale imperative. In domeniul fiscal raportul fiscal este definitiv statornicit si este izvorat din dreptul pe care il are statul, persoana juridica, de a obliga alte persoane fizice sau juridice la o prestatie, imediata si viitoare, dar fara o contraprestatie imediata si echivalenta. In cadrul raportului fiscal are loc o transmisiune de proprietati din proprietate a unei persoane in patrimoniul statului, cu caracter obligatoriu si gratuit, fara insa a avea caracter de penalizare sau expropriere.
Cheltuielile publice prezinta interes fie pentru comunitatea nationala, in ansamblul ei, in masura in care privesc sarcinile financiare generale ale statului, fie pentru comunitatile autohtone administrativ-teritoriale daca se refera la cheltuielile ce se afla in grija administratiei publice locale.
Contributia cetatenilor la cheltuielile publice se realizeaza prin plata de impozite si taxe.
Dispozitia constitutionala potrivit careia se instituie obligativitatea stabilirii numai prin lege a impozitelor, taxelor si a altor venituri care sustin bugetul de stat, cat si bugetul asigurarilor sociale de stat, constituie o implicita garantare a dreptului de proprietate a averii tuturor cetatenilor.
Mai precis, trebuie subliniat ca subiectele platitoare de impozite si taxe sunt atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice.
Pornind de la evolutia de ansamblu a criminalitatii economico-financiare promovarea unei noi legi (Legea nr.241/2005) pentru prevenirea si combaterea cu mai multa eficienta a acestor categorii de infractiuni s-a impus cu necesitate.
Aceasta lege are o dubla destinatie, pe de o parte de a aviza contribuabilii- persoane fizice si juridice straine- despre obligatia de a contribui, prin impozite si taxe, la suportarea cheltuielilor publice si de a preveni asupra consecintelor sanctionatorii la care se expun in cazul sustragerii frauduloase de la indeplinirea indatoririlor fiscale, iar pe de alta parte, de a constitui instrumentul juridic in temeiul caruia sa fie angajata raspunderea penala a celor cu rea-credinta, incalca prevederile legii.
Comparativ cu Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, in noua Lege nr.241/2005 se prevede patru elemente principale de noutate: se consacra faptul ca noua lege stabileste si masuri de prevenire a evaziunii fiscale; s-au instituit noi sanctiuni denumite infractiuni in legatura cu infractiunile de evaziune fiscala; s-au incriminat mai multe fapte ca infractiuni de pericol; s-au definit mai multi termeni folositi in lege pentru o mai mare precizie.
Infractiunea de evaziune fiscala reprezinta, in materialitatea ei,
o infractiune de prejudiciu, dar si de pericol si se poate realiza in una din urmatoarele forme in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
II.EVAZIUNEA FISCALA INTRE RAU
EVIDENT SI RAU NECESAR
Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carui consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind, practic, imposibila. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietii si poate contribui la inechitati sociale datorate ,,accesului" si ,,inclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor. Daca nu ar fi decat aceste ,,rele" aduse de evaziunea fiscala, dar ele nu se rezuma la atat, si statul ar trebui sa se preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale.
Cu toate acestea, statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala urmarind, in principal, doua scopuri:
a)un scop ,,pozitiv" argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului si
b)un scop ,,negativ" reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.
De aici desprindem chiar rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau
nu, al politicii fiscale, decurgand direct din cel al fiscalitatii, in general.
Unul din secretele japonezilor in ce priveste formarea capitalului este
evaziunea fiscala care este incurajata oficial. In mod legal un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de cinci ori mai multe conturi de acest fel decat numarul populatiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauza au rata cea mai mare de formare a capitalului. Astfel orice tara care vrea sa fie competitiva intr-o era antreprenoriala trebuie sa-si construiasca un sistem de impozite de tipul celui japonez care, printr-o atitudine de ipocrizie semioficiala, incurajeaza formarea capitalului.
,,Interventia" statului in mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala, trebuie analizata prin prisma raportului dintre efect (formarea capitalului) si eforturi (o mare risipa de resurse, bugetare sau nu, crearea de inechitate in veniturile disponibile ale contribuabililor, etc.). De asemenea trebuie sa se tina seama ca ,,Efectul benefic al interventiei statului, in special sub raportul legislativ direct, imediat si, ca sa spunem asa vizibil, in timp ce efectele ei nefaste sunt treptate si indirecte, neperceptibile. Unul din aceste efecte este fenomenul coruptiei care este practic inevitabil insotitor al evaziunii fiscale.
Desi nu se stie care sunt efectele fraudei, putem considera frauda fiscala ca fiind sansa sistemelor fiscale ca ele sa devina viabile.
Departe de a fi contrara democratiei, frauda fiscala nu este, din contra, decat manifestarea bruta a vitalitatii sale. De aceea, tocmai in interesul democratiei, este necesara o ,,lupta" permanenta si bine condusa pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
III.CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE
Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun
contribuabililor ca si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale.
Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc.
In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: evaziune care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala) si evaziune care se realizeaza cu incalcarea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.
III.1 Evaziunea fiscala legala
- Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
- P.E.Drucker - ,,Inovatia si sistemul antreprenorial", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993
- N.Hoanta - ,,Evaziunea fiscala", Editura Tribuna Economica , Bucuresti, 1997
- N.Conea,C. Gheorghe,E.Tanislav,M.Conea - ,,Infractiuni prevazute in legi speciale", Editura Semne, Bucuresti, 2000
- I.Vacarel si colaboratorii - ,,Finante publice", Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2002
- D.Moraru, M.Nedelescu, C.Voinea - ,,Finante publice", Editura Economica, Bucuresti, 2005
- C. Voicu, Al.Boroi - ,,Dreptul penal al afacerilor", Editia 3, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
