I. Notiunea si formele evaziunii fiscale Evaziunea fiscala este de "aceeasi varsta" cu Grecia Antica. O data cu introducerea taxelor si impozitelor statale contribuabilul a incercat prin diverse tertipuri sa scape de plata acestora, de cele mai multe ori riscandu-si libertatea. Cei care s-au izbit de un regim fiscal greu de suportat au reusit sa gaseasca diferite "antidoturi" ingenioase pentru a se elibera de "jugul fiscal" . Natura omeneasca are intotdeauna tendinta de a pune interesul general in urma interesului individual. Ea este inclinata sa considere impozitele si taxele mai mult ca un prejudiciu si nu ca o legitima contributie la cheltuielile publice. Totusi geneza evaziunii fiscale este indisolubil legata de stat si aparitia lui. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, nr.87/1994, M.O. nr. 299/1994, art.1 considera evaziunea fiscala "sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine." II. Faptele de evaziune fiscala cel mai des intalnite in Romania pe perioada 2008- 2010 a) Evaziunea fiscala identificata 2008 2009 2010 Ponderea evaziunii fiscale identificate in PIB 2, 75 % 2, 87 % 2, 34 % -T.1- 2008 2009 2010 Ponderea evaziunii fiscale identificate in buget 9, 82 % 10, 07 % 8, 36 % -T.2- Sursa T.1 si T.2: http://www.evaziune_coruptie.ase.ro/media/Date_Evaziune_Coruptie.pdf In timp s-au dezvoltat numeroase metode pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei care le utilizeaza sunt impartiti in doua categorii: cei care exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite. Articolul 983 din Codul Civil Roman prevede: "conventiile trebuie interpretate in sensul cel mai favorabil debitorului". Faptele de evaziune fiscala bazate interpretarea favorabila a legii cel mai frecvent folosite sunt: 1. Investirea unei parti a profitului realizat in achizitii de bunuri pentru care statul acorda facilitati, desi utilitatea acestora este in contradictoriu cu cea gandita de legiuitor, in scopul cresterii economice si dotarii cu tehnologie moderna ( exemplu: autoturisme ). Folosirea in anumite limite a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu. 2. Scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitatea- mult mai mari decat cele care rezulta din aplicarea cotelor legale. 3. Unii agenti economici constituie fonduri de amortizare sau de rezerva mult mai mari decat ar fi justificat din punct de vedere economic, diminuandu-se astfel cuantumul venitului impozabil. 4. Intocmirea unor acte de plata ( facturi, chitante ) a unor sume de bani din venituri pentru achizitionarea unor utilaje, masini, materii prime sau alte bunuri, neprimite in realitate, pentru ca dupa expirarea perioadei de impunere sa-i fie returnate sumele platite fictiv, cu consecinta diminuarii impozitului.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
