Dreptul mediului - protecția solului și a subsolului

Protecţia juridică a solului

Fondul funciar este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul în baza căruia sunt deţinute sau de domeniul – public sau privat – din care fac parte.În funcţie de destinaţie, terenurile sunt: terenuri cu destinaţie agricolă,terenuri cu destinaţie forestieră, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, terenuri cu destinaţii speciale.Protecţia şi ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de combatere a proceselor de degradare şi poluare provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităţi economico – sociale.

Protecţia juridică a solului presupune stabilirea şi respectarea măsurilor care au ca scop dezvoltarea calităţii solurilor prin: supravegherea, prognoza şi avertizarea cu privire la tendinţele şi dinamica evoluţiei şi a stării de asigurare cu fosfor mobil şi potasiu a terenurilor agricole; fundamentarea ştiinţifică a acţiunilorde folosire judicioasă a îngrăşămintelor în procesul de producţie agricolă; măsuri adecvate de gospodărire, organizare şi amenajare a teritoriului.

Solul este factorul de mediu care necesită o atenţie şi o protecţie sporită dată fiind imposibilitatea supunerii unor procedee de epurare, precum şi pentru faptul că este limitat ca suprafaţă în urma degenerării sale, cu greu mai poate fi adus în stare normală.Dacă pentru geneza unui strat fertil de sol sunt necesare perioade foarte mari de timp, distrugerea sau degradarea sa, datorată unor cauze naturale ( eroziune,alunecări de teren, inmlăştinare, inundaţii etc.) sau ca urmare a activităţilor poluatoare ale omului, se produce mult mai repede, iar consecinţele sunt de cele mai multe ori dezastruoase şi ireversibile.

Deteriorarea şi afectarea capacităţii productive şi calitative a solului are consecinţe negative pentru producţia agricolă, pentru alimntaţie şi în cele din urmă pentru sănătatea şi chiar viaţa omului. De aceea solul trebuie gospodărit cu grijă, trebuie să i se aplice lucrări adecvate de întreţinere şi, când este cazul, de ameliorare. In acest sens, Legea Nr.18/1991 privind fondul funciar, prevede o serie de măsuri menite să asigure refacerea şi ameliorarea terenurilor degradate.Potrivit legii, terenurile degradate trebuie să fie incluse de cătrespecialişti, în colaborare cu instituţiile specializate ale statului şi în acord cuorganele locale din cadrul unităţilor administrativ - teritoriale respective, în perimetere de ameliorare, urmând a li se aplica lucrările necesare refacerii şi redării lor circuitului agricol.

Cheltuielile necesare efectuării lucrărilor respective şi luării măsurilor ce se impugn sunt suportate de la bugetul public, proprietarii terenurilor având însă obligaţia să le pună la dispoziţia autorităţilor pe perioada cât durează lucrările respective.

Unul dinte elementele importante ale mediului, ca elemental biosferei, este solul. Este considerat important şi pentru că este suport şi mediu de viaţă pentru plantele superioare, unul dintre principalii depozitari ai substanţei vii a uscatului şi ai energieipotenţiale biotice captate prin fotosinteză, ca şi al celor maiimportante elemente vitale (carbonul, azotul, calciul, fosforul,potasiul etc.).

Solul, limitat ca întindere, este foarte important pentru viaţa pe Pământ, fiind folosit în producţia agricolă pentru realizarea producţiei vegetale şi animale; reprezintă stratulsuperior şi afânat al scoarţei pământeşti în care se dezvoltă viaţavegetală şi constituie cea mai importantă componentă a terenurilor agricole.

Acesta reprezintă şi principalul mijloc de producţie înagricultură şi silvicultură. Populaţia globului, sporindu-şi numărul,necesită şi o cantitate mai mare de alimente. De aceea, s-a impus în mare măsură şi extinderea suprafeţelor de teren destinate agriculturii. Pe de altă parte însă, aceasta a necesitat asanarea unor terenuri mlăştinoase sau defrişarea unor zone împădurite.Cea de-a doua operaţiune s-a dovedit a fi extrem de păguboasă în general pentru mediu căci zone întinse defrişate au dezechilibrat ecosistemele în foarte multe zone de pe glob, întâlnindu-se din acest motiv situaţii de alunecări de teren sau de deşertizare. În acest fel, unele zone despădurite nu mai pot fi folosite nici pentru agricultură.

Un alt aspect care dăunează solului este industrializarea excesivă, motiv pentru care concentraţia emisiilor din atmosferă acrescut şi, la rândul lor, au influenţat dezvoltatea Un alt aspect care dăunează solului este industrializarea excesivă, motiv pentru care concentraţia emisiilor din atmosferă acrescut şi, la rândul lor, au influenţat dezvoltatea plantelor fie elede cultură, fie flora spontană. De asemenea, fie din cauza unor accidente, fie prin utilizarea în concentraţii necorespunzătoare aunor substanţe ca îngrăşăminte chimice, s-au acumulat în solsubstanţe toxice care au tulburat echilibrul acestuia, compromiţând calitatea terenurilor destinate diferitelor culturi şi, implicit, şicalitatea recoltelor respective.Toate acestea fiind observate de oamenii de ştiinţă, pentrua nu dăuna echilibrelor naturale şi sănătăţii omului, au determinat reglementarea juridică a protecţiei solului de orice ar putea dăuna acestuia.