Dreptul la Tacere ca Drept Fundamental

Extras din referat Cum descarc?

Dreptul la tacere este un drept al persoanei ce se exercita si se realizeaza in domeniul comunicarii sociale. Este evident ca si prin tacere se poate comunica informatia, informatie de care uneori legea leaga anumite efecte juridice. Romani spuneau tacio facit ius. Dar dupa opinia unor juristi dreptul la tacere nu se confunda cu tacerea ca element al comunicarii in general. Prin tacere se poate consimti sau nu la nasterea ori stingerea unor drepturi sau obligatii. De pilda, tacerea in domeniul afacerilor comerciale, de regula, nu produce efecte juridice, deoarece comunicarea prin tacere poate fi echivoca. Totusi legiuitorul si practica judecatoreasca admit unele exceptii, ca de exemplu:
- Reinnoirea locatiunii prin tacerea locatarului, prevazuta de art. 1427 din Codul Civil potrivit caruia ,,dupa expirarea termenului stipulat prin contractul de locatiune, daca locatarul ramane si este lasat in posesie, atunci se considera locatiunea ca reinnoita"; deci tacerea locatarului echivaleaza cu acordul de prelungire a contractului de inchiriere expirat, iar tacerea chiriasului asociata si cu plata chiriei echivaleaza cu reacceptarea ofertei anterioare de inchiriere si implicit cu prelungirea contractului expirat, tacita reconductio;
- Partile pot stabili anticipat ca simpla tacere dupa primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare;
- Cand potrivit obiceiului locului prevazut sau admis de lege, tacerea semnifica acceptarea, tacito consensu;
- In dreptul comercial daca intre parti au existat relatii anterioare de afacerii se prezuma ca, in cazul lansarii unei oferte adresata aceluiasi partener de afaceri, simpla tacere a acestuia valoreaza acceptarea a acelorasi preturi si clauze practicate anterior;
- Cand oferta de a contracta este facuta exclusiv in interesul destinatarului se considera ca tacerea acestuia dupa luarea la cunostinta de oferta echivaleaza cu acceptarea ofertei.
De asemenea, in materie notariala conform art. 53 din Legea nr.36/1995, ,,Acordul partilor se prezuma daca fiind legal citate, nu-si manifesta opunerea".
Potrivit art. 48 din Constitutie, tacerea prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri inseamna comunicarea unui refuz al cererii 1. In alte situatii, in mod expres legiuitorul prevede ca in caz de tacere a autoritatii intr-un anumit termen, aceasta tacere prezuma neinterzicerea cererii si respectiv avizul favorabil sau aprobarea. Spre deosebire de ,,tacere", sintagma ,,dreptul la tacere" credem ca are alte acceptiuni, dupa cum sunt recunoscute sau nu delege.

1 Art. 21 al. 1 din Legea 544/2001 reglementeaza o ipoteza in care tacerea exprima un refuz. ,,Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat".
Astfel, o prima acceptiunea dreptului la tacere este facultatea, posibilitatea persoanei fizice sau juridice garantata de lege, de a nu raspunde explicit, de a nu comunica informatia solicitata sau pur si simplu de a nu comunica numai prin tacere, atunci cand prin lege sau conventia in baza legii s-a definit continutul informativ al tacerii si efectele acesteia.
De pilda, dreptul la tacere al faptuitorului, invinuitului sau inculpatului, este acel drept care inseamna posibilitatea acestuia recunoscuta si garantata de lege de a nu raspunde autoritatii competente, decat in prezenta unui aparator.
Or, dreptul la tacere al functionarului public si al autoritatii este acel drept care in baza legii si a obligatiei de aparare a secretului economic sau secretului de stat, presupune posibilitatea de a refuza motivat comunicarea informatiilor pe care le-a clasificat 2 sau pe care le considera si sunt secrete economice3.
Consideram ca dreptul persoanei izvorat din dispozitiile legale care ocrotesc secretul profesional 4, in baza caruia nu divulga secretul profesional, este o obligatie de tacere atat timp cat nu a fost dezlegat de beneficiarul secretului profesional. In momentul in care beneficiarul obligatiei la tacere accepta comunicarea, divulgarea, atunci obligatia la tacere se transforma in drept la tacere.
Cand sursa lasa la aprecierea jurnalistului divulgarea identitatii sale, atunci jurnalistul poate invoca un drept la tacere, in limitele legii pentru protectia identitatii sursei sale.
Intr-o alta acceptie a dreptului la tacere s-ar putea vorbi de dreptul de a beneficia de efectele tacerii altuia in conditiile prevazute de lege, cum ar fi de pilda in cazul procedurii aprobarii tacite.
Credem ca sursa jurnalistului poate invoca un drept la tacerea jurnalistului atunci cand jurnalistului i s-ar cere sa divulge identitatea sursei sale 5, iar sursa nu i-a pretins confidentialitate. In situatia in care sursa i-a cerut ziaristului sa nu-i divulge identitatea, atunci credem ca ziaristul nu mai are un drept la tacere, ci o obligatia la tacere.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul la Tacere ca Drept Fundamental.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!