Activitatea procesuala penala trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa fie trase la raspundere penala numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infractiunilor si numai in masura gravitatii faptelor savarsite. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se confera inculpatului si celorlalte parti care participa in procesul penal.
Dreptul de aparare cuprinde atat eforturile persoanelor ce lupta pentru respectarea drepturilor si intereselor lor procesuale, cat si obligatia organelor judiciare de a asigura exercitarea acestor drepturi.
Constitutia Romaniei inscrie acest drept in art. 24 care consfinteste faptul ca dreptul de aparare este garantat in tot cursul procesului. O asemenea reglementare intalnim si in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.
Potrivit art. 6 C. pr. pen., dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal, ocazie cu care organele judiciare sunt obligate sa le asigure deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare.
Din continutul acestor reglementari rezulta ca realizarea justitiei penale intr-un stat de drept trebuie sa se faca cu respectarea tuturor drepturilor si intereselor procesuale ale partilor, care nu este un simplu interes privat, ci este si un interes public. In acest sens, alaturi de parti si societatea are interesul ca intr-o cauza penale sa se afle adevarul.
Apararea este o activitate procesuala de necesitate publica, reflectata atat in drepturile procesuale ale partilor, cat si in obligatiile organelor judiciare.
Apararea trebuie sa se refere la tot complexul cauzei, atat in fapt, cat si in drept si trebuie sa se desfasoare prin actele si indeplinita dupa formele procesuale prescrise de lege, ea neputand fi indeplinita in mod temeinic si in toata amploarea decat de un aparator cu pregatire juridica, de un avocat.
Realizarea acestei functii este asigurata de avocatura care la noi in tara isi exercita activitatea si este organizate in baza Legii nr. 51/1995, publicata in M. O nr. 116 din 9 iunie 1995 si a statului profesiei de avocat, publicat in M. O nr. 237 din 17 octombrie 1995. Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale.
In exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statului si eticii profesionale.
Acesta trebuie sa ocroteasca interesele legale ale partii pe care o apara.
Potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 51/1995, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului in conditiile legii.
Desi se inscrie printre principalii participanti la rezolvarea cauzei penale si se situeaza pe ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
