Originea Dreptului parlamentar se considera ca este ?Manualul? lui T.Jeferson,
elaborat de acesta ca presedinte al Senatului SUA, in care a reunit practicile consacrate
in activitatea adunarii.
Dupa unii autori (prof.I.Deleanu), originile Dreptului parlamentar se regasesc in
regulile ce configurau activitatea diferitelor adunari reprezentative, incepand cu
Senatul roman, continuand cu Parlamentul englez medieval, cu Dieta poloneza, cu
Parlamentul francez inainte de Revolutia franceza etc.
In realitate, Dreptul parlamentar este consecinta formarii Parlamentelor in sensul
modern al termenului, adica atunci cand acestea:
- au capatat un rol prioritar in cadrul regimului politic, in dauna monarhiei (ce s-a
transformat in monarhie constitutionala) sau in cadrul regimului republican, devenind
sediul suveranitatii (asa numita suveranitate parlamentara, dominanta in secolul XIX
in numeroase tari);
- Guvernul (cabinetul) a aparut ca o noua autoritate in cadrul puterii executive,
separata de seful statului, iar raspunderea sa politica fata de Parlament, indiferent de
faptul ca este numit exclusiv de Parlament sau doar de seful statului, pe baza unei
prezumtii de incredere, a fost decisiva pentru formarea si caracterizarea regimului
parlamentar;
- s-a constituit sistemul reprezentativ si, in cadrul acestuia, pluralismul politic,
Parlamentul devenind locul de infruntare si agregare a intereselor si reprezentarilor ce
isi disputa intaietatea in societate, prin intermediul opiniei publice si a celor care o
formeaza in cadrul mass-media.
8
Evolutia parlamentarismului a fost de la suveranitatea parlamentara la
Parlamentul rationalizat, indeosebi dupa al doilea razboi mondial. Unul din aspectele
definitorii in acest sens este evolutia de la fetisismul legii, cand aceasta era
incontrolabila si incontestabila, un ecran opac intre Parlament si societate, la controlul
constitutionalitatii legii, cand aceasta devine transparenta, controlabila in ce priveste
legitimitatea sa constitutionala si, deci, in mod legitim contestabila.
Locul Dreptului parlamentar in sistemul de drept romanesc
Dreptul constitutional reglementeaza locul si rolul Parlamentului in regimul
politic constitutional, precum si relatiile sale cu celelalte autoritati publice
(bicameralismul, caracterul de autoritate suprem reprezentativa a Parlamentului si de
unica autoritate legiuitoare etc.), pe cand Dreptul parlamentar reglementeaza
activitatea parlamentarilor in cadrul Parlamentului, ca si functionarea interna a
acestuia, adica modul de executare in Parlament a mandatului parlamentar. De aceea,
dreptul parlamentar este o subramura a dreptului constitutional, cum sunt si dreptul
electoral sau justitia constitutionala.
Dreptul constitutional, in cadrul doctrinei profesorului Louis Favorieu privind
continutul acestuia, este format din dreptul constitutional substantial, cuprinzand
drepturile si libertatile fundamentale, esentiale in definirea statutului cetateanului si a
relatiei sale cu statul, dreptul constitutional institutional, definind autoritatile (organele)
statului, si dreptul constitutional normativ, privind sistemul juridic.
Din acest punct de vedere, dreptul parlamentar este o subramura a dreptului
constitutional institutional si normativ. Fata de dreptul constitutional substantial el
constituie numai o garantie institutionalizata a respectarii de catre Parlament a
drepturilor si libertatilor fundamentale.
Structura Dreptului parlamentar
9
Ca rezultat al specializarii sale, Dreptul parlamentar este format din trei
Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Drept parlamentar romanesc, Editura
Actami, Bucuresti, 1999
2. Mihai constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan; Revizuirea
Constitutiei Romaniei ? explicatii si comentarii - , Editura Rosetti, Bucuresti,
2003
3. Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Studii constitutionale, vol I, Editura
Actami, Bucuresti, 1995
4. Ioan Deleanu, Institutii si proceduri constitutionale, vol. II Editura Servo-Sat,
Arad, 1998
5. Tudor Draganu, Drept Constitutional si Institutii politice, Tratat elementar,
vol. II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998
6. Ioan Muraru, Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii politice,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
7. Cristian Ionescu, Drept Constitutional si Institutii politice, vol. II, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 1997
8. Maria Nastase Georgescu, Drept Constitutional si Institutii politice, Editura
Sylvi, Bucuresti, 2001
9. Marian Enache, Controlul parlamentar, Editura Polirom, Iasi, 1998
10. Ion Predescu, Bianca Predescu, Mandatul parlamentar si imunitatea
parlamentara, Editura Scrisul romanesc, Craiova, 2002
11. Cristian Ionescu, Principii ale democratiei constitutionale, Editura Lumina
Lex, Bucuresti, 1997
12. Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, Tratat de teorie
si practica parlamentara, vol I si II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
13. Cristian Ionescu, Dezvoltarea Constitutionala a Romaniei ? Acte
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
