Izvoarele dreptului comunitar Sectiunea I: Dreptul originar. Tratatele Comunitatii si Uniunii Europene Ca ansamblu al regulilor de drept aplicabile in ordinea juridica comunitara, dreptul comunitar este complex si original. Aceste caracteristici isi gasesc reflectarea si in sistemul izvoarelor dreptului comunitar, izvoare in egala masura diverse si ierarhizate (corespunzator autoritatii care le este recunoscuta in sistem). In varful ierarhiei se situeaza izvoarele primare, constituind dreptul originar, care fundamenteaza ordinea juridica comunitara si constituie un veritabil "corpus constitutional"1, beneficiind de o prezumtie absoluta de legalitate si avand prioritate fata de alte acte comunitare de nivel inferior2. Izvoarele primare sunt tratatele care reglementeaza organizarea si functionarea Comunitatii. Ele sunt instrumente internationale, reprezentand acordul de vointa al statelor membre, ca subiecte suverane de drept international public. Se disting tratatele originare si tratatele care le-au modificat pe cele din prima categorie. Tratatele originare Sunt tratatele care au fondat cele trei Comunitati Europene. Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951, intrat in vigoare la 23 iulie 1952, se afla la baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.). El a fost completat printr-o serie de anexe si protocoale aditionale, care au aceeasi valoare juridica cu a tratatului. Demne de mentionat prin importanta lor practica sunt Protocolul asupra statutului Curtii de Justitie si Protocolul asupra privilegiilor si imunitatilor. 1 CJCE, Hotararea din 23 aprilie 1986, Parti Ecologiste ,,Les verts", cauza 294-83. 2 CJCE, Hotararea din 8 aprilie 1976, G. Defrenne c/ Societe Anonyme Belge de Navigation Aerienne, Sabena cauza. C43/75. 2 Cele doua Tratate de la Roma din 25 martie 1957, intrate in vigoare la 14 ianuarie 1958, au fondat Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (C.E.E.A.). Ele sunt completate prin anexe si protocoale, in special prin Protocolul asupra statutelor Bancii Europene de Investitii. Sunt, de asemenea, de mentionat Protocoalele semnate la Bruxelles la 17 aprilie 1957, asupra privilegiilor si imunitatilor Curtii de Justitie. Tratatele si actele complementare reprezinta a doua categorie de izvoare primare, scopul lor fiind fie acela de a modifica, fie cel de a completa tratatele de baza. Cele mai importante sunt: Conventia referitoare la anumite institutii comune ale Comunitatilor Europene, semnata si intrata in vigoare in acelasi timp cu Tratatele de la Roma; Tratatul instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor si Protocolul unic asupra privilegiilor si imunitatilor semnate la Bruxelles la 8 aprilie 1965 si intrate in vigoare in august 1967. Urmeaza tratatele care maresc puterea in domeniul financiar a Parlamentului european -- Tratatul de la Luxembourg din 22 aprilie 1970, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1971 si Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 intrat in vigoare la 1 iunie 1977. Actul Unic European din 17 si 28 februarie 1986 (intrat in vigoare la 1 iulie 1987) completeaza tratatele constitutive dar -- in egala masura -- ofera fundament juridic Consiliului European si cooperarii politice. El da puteri legislative Parlamentului european si fixeaza principiul crearii Tribunalului de prima instanta. De o importanta covarsitoare in evolutia constructiei europene, Tratatul asupra Uniunii Europene, anexele sale si Actul final, semnate la Maastricht la 7 februarie 1992, sunt rodul negocierilor derulate in cadrul Conferintelor interguvernamentale asupra Uniunii economice si monetare si Uniunii politice, care au debutat la 15 decembrie 1990. Tratatul de la Maastricht contine 7 titluri. Titlul al II-lea modifica Tratatul instituind Comunitatea economica europeana in vederea stabilirii Comunitatii europene; al III-lea modifica Tratatul instituind CECO si titlul al IV-lea modifica dispozitiile instituind CEEA. El contine si prevederi vizand punerea in practica a unei politici externe si de securitate comuna si organizeaza cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne. 3 Uniunea Europeana se bazeaza pe Comunitatile Europene (care continua sa existe sub denumirea de Comunitatea Europeana) completate cu politicile si formele de cooperare stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Semnat la 2 octombrie 1997, Tratatul de la Amsterdam completeaza si continua actiunea inceputa odata cu adoptarea celui de la Maastricht, raspunzand preocuparilor vizand scopurile comunitatii si modul de functionare a institutiilor. El tinde sa amenajeze din punct de vedere juridic reforma institutiilor comunitare, marcand o noua etapa pe linia adancirii integrarii, prin cresterea calitatii democratice a Uniunii Europene, in scopul crearii unei Europe mai apropiate de cetateni.3 O tema majora a tratatului este accentuarea dezvoltarii unui spatiu de libertate, securitate si justitie. Preocuparea privind reforma institutionala isi gaseste reflectarea in reducerea procedurilor de decizie la trei, extinderea votului cu majoritate calificata in Consiliu si cresterea rolului Comisiei in perspectiva largirii Uniunii Europene. Aplicat incepand cu 1 mai 1999, Tratatul de la Amsterdam a consolidat dimensiunea sociala a Uniunii Europene. Preconizata aderare de noi membri la Uniunea Europeana a facut -- insa -- necesara adoptarea de dispozitii care sa permita o buna functionare institutionala atunci cand Uniunea va numara aproape 30 de membri. Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare in februarie 2002, raspunde acestei cerinte. El se inscrie in optica unei reforme institutionale orientate in jurul a trei axe: compunerea si functionarea institutiilor europene, procedura de decizie in sanul Consiliului si cooperarea avansata. Inca de la Nisa a fost adoptata "Declaratia privind viitorul Uniunii" , deschizindu-se o vasta dezbatere , finalizata cu semnarea Tratatului privind Constitutia Europeana, in curs de ratificare in statele membre. Am aratat -- deja -- ca tratatele care constituie izvorul originar al dreptului comunitar sunt tratate internationale. Ele prezinta, insa, caracteristici unice: creeaza institutii si stabilesc regulile de functionare a acestora.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
