Dificultățile membrilor admiși în 2004, provocarea reprezentată de UEM

Cuprins referat

I. Introducere
II. Noile dimensiuni ale Europei largite. Specific.Implicatii. Rezultate. Costuri
III. De la marea piata la moneda unica
IV. Alegerea paritatii de intrare
V. Evitarea dezechilibrelor la intrarea in UEM
VII. Concluzie

Extras din referat

I. Introducere
Largirea UE cu 10 state la 1 mai 2004 - a V-a largire - depaseste ca amploare cele patru extinderi care au adus doar 9 membri, se deosebeste radical de cele anterioare si reprezinta in fapt un proces istoric de o mare complexitate, care a impus modificari revolutionare ambelor parti. Anterior momentului istoric, Valery Giscard D' Estaing, fost presedinte al Frantei si presedinte al Conventiei de reforma institutionala a UE afirma, in decembrie 2002, intr-un interviu acordat ziarului ,,Le Figaro" ca ,,cei 15 pun carul inaintea boilor, largind UE inainte de a consolida constructia casei comunitare", in anii precedenti largirii din 2004 - membrii UE in cauza facand eforturi pentru modificarea radicala a sistemului economic, de a remodela institutiile si reglementarile, de a face fata marii provocari asumate, dar nu prin arderea etapelor. 
Procesul nu se opreste la simpla intrare a celor zece tari. Mai intai, participarea la Uniunea economica nu va fi completa decat peste cativa ani, atunci cand ultimele restrictii referitoare la libera circulatie a lucratorilor ori a schimburilor de capital vor fi ridicate, si atunci cand institutiile europene vor fi adaptate pentru a lucra cu 25 si din 2007 cu 27 de membri. Marea provocare lansata de largirea Uniunii Europene, devine uniunea economica si monetara, cu adoptarea monedei euro de catre cele zece tari. Comparat cu accesul noilor membri la Piata Europeana, acest ultim pas introduce o diferenta fundamentala, intrucat integrarea isi schimba natura. Odata cu adoptarea unei monede unice, nu mai e vorba doar de simpla elasticizare si marire a pietei: moneda unica conditioneaza ansamblul politicilor economice.
II. Noile dimensiuni ale Europei largite. Specific. Implicatii.Costuri
Ratiunile care au stat la baza extinderii spre est, conform unor opinii tot mai frecvente, sunt in primul rand de natura politica si apoi economica. Acest lucru ar trebui sa duca la : intensificarea schimbului de marfuri si servicii, la economii de scara, la cresterea economica, atat in actualele, cat si in viitoarele stat membreIn acest sens, extinderea seamana cu procesul de realizare a pietei unice, prin care a trecut UE in anii 90. Specificului ultimei largiri a UE este dat de urmatoarele aspecte: 
- cresterea suprafetei UE cu 20%, populatia noilor intrati reprezentand 74 milioane de personae, adica 19 % din populatia Europei celor 15;
- durata relativ mica a procesului de aderare si numarul foarte mare de tari:10 tari - process care a presupus eforturi deosebite din partea UE pe linia monitorizarii celor 10 tari, desfasurari simultane a negocierilor, eforturi financiare deosebite aferente procesului de tranzitie si a programelor de preaderare ;
- redefinirea structurilor institutionale si administrative, a obiectivelor viitoare prin principalele tratate - de la Maastricht in 1992, Amsterdam 1997, Nisa in 2001 - concretizate in Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa ;
- tarile din Europa Centrala si de Est erau tari in tranzitie care nu aveau o economie de piata functionala si un sistem democratic consolidat, si care trebuiau sa indeplineasca setul de cerinte stabilit de Consiliul European de la Copenhaga din iunie 1992 : stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept ;
- drepturile omului si protejarea minoritatilor" si criteriul economic, adica existenta unei economii de piata functionale, capacitatea de a rezista presiunilor concurentiale si fortelor pietei din interiorul uniunii, respectiv criteriul administrativ si legislativ, stabilit prin Agenda 2000, si anume abilitatea de a asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al Uniunii, respectiv crearea cadrului institutional si legislativ, a acquis-ului comunitar.
- lipsa experientei participarii la structuri integrationiste, situatie in care chiar UE sugera tarilor candidate dobandirea acestei experiente prin participarea la grupari integrationiste anterior integrarii in UE, in acest sens cele mai multe tari dobandind o astfel de experienta in Acordul Central European de Comert Liber(CEFTA).
- noii membri au cunoscut o crestere rapida incepand cu mijlocul anilor '90, crestere rezultand dintr-un fenomen de ratrapaj: in medie, rata lor de crestere este superioara cu doua procente celei a Uniunii Europene. Ca urmare, largirea nu va bulversa esential economia continentala. 
- efectele de antrenare pe care membrii UE le asteptau din cresterea economica a noilor membri erau - desigur - modeste, ele limitandu-se la vecinii apropiati (Germania, Austria, Finlanda). 
- nivelul de venituri al tarilor accedante nu permiteau pietelor lor sa devina un motor al cresterii europene. Pe termen lung, largirea pietei unice va produce cu siguranta castiguri de eficienta.

Fisiere in arhiva (1):

 Dificultatile Membrilor Admisi in 2004, Provocarea Reprezentata de UEM.doc