1. Devianta ca problema sociala - ipoteza
Devianta este o notiune larg utilizata in psihologia sociala, in sociologie si criminologie, aceasta notiune desemnand in sensul sau cel mai general indepartarea sau abaterea indivizilor fata de normele si valorile sociale.
In orice societate, comportamentul deviant acopera o mare varietate de tipuri mergand de la comportamentul << excentric >>, definit prin gesturi << insolite >>, dezordine comportamentala, pana la comportamente disfunctionale, aberante si delicvente, inscrise in aria patologica a tulburarilor psihice.
Asadar, dincolo de continutul si semnificatia acestor conceptii, fenomenul de devianta reprezinta o realitate de care trebuie sa tina seama orice societa?te. Masurile punitive trebuie sa fie in stransa legatura cu gradul de pericu?lozitate al comportamentelor respective si cu toleranta normelor morale si juridice fata de ele. Diversitatea normelor si valorilor culturale dove?deste ca tipul de comportament deviant nu este universal si omogen.
2. Ce este devianta?
Devianta, adica abaterea comportamentului de la normele si valorile sociale de baza, constituie un fenomen obisnuit in toate societatile - de la primele forme organizate de viata sociala pana la cele contemporane. Ori?ce societate judeca comportamentul membrilor sai nu atat din punctul de vedere al motivatiilor sale intrinsece, cat mai ales din punctul de vedere al conformarii acestui comportament la normele si valorile unanim recunos?cute.
Normele - atat cele morale, cat si cele juridice - sunt a doua noastra natura, reprezentand reperele de baza ale conduitei noastre in toate situ?atiile sociale. La randul lor, valorile sociale ne ajuta sa evaluam si sa ju?decam, in termenii culturii societatii din care facem parte, toate aceste si?tuatii sociale. Rationalitatea comportamentului nostru este ,,dirijata" de toate aceste norme si valori pe care le acceptam fara sa ne mai punem in?trebari asupra legitimitatii lor. Facand ceea ce fac toti membrii grupului din care facem parte, obtinem recunoastere, identitate si securitate perso?nala.
Violarea normelor atrage dupa sine - cum bine stim - masuri pu?nitive si coercitive, in timp ce respectarea lor, dovedita prin comportamen?tul nostru, produce confort si realizarea asteptarilor personale in raport cu actiunile celorlalti, despre care stim ca ,,trebuie" sa se comporte la fel. Aceste exigente ni le insusim inca din perioada copilariei, educatia si procesul de socializare dezvaluindu-ne, pe deplin, continutul lor. Constienti?zam astfel ca exigenta conformarii la regulile generale se manifesta ca o tendinta ,,normala", evaluata pozitiv in cadrul grupului, in timp ce devian?ta reprezinta o tendinta nepermisa, ,,anormala", valorizata negativ prin faptul ca impiedica desfasurarea normala a vietii de grup. Datorita acestui fapt, devianta capata caracteristicile unei probleme sociale de importanta majora pentru intreaga societate si ale carei consecinte se resimt la toate nivelurile ei.
Relativismul normelor si valorilor depinde de fiecare societate.
3. Socializare si conformitate
Prin intermediul procesului de socializare, orice societate transmite membrilor sai modelul sau normativ si cultural alcatuit din ansamblul unor valori sociale. Socializarea reprezinta astfel un proces fundamental, care faciliteaza inte?grarea individului in societate, prin ,,invatarea" culturii grupului din care face parte si a ,,rolurilor sociale" pe care este chemat sa le indeplineasca in cadrul acestui grup. In acest mod, individul va invata sa se comporte con?form normelor stipulate in codul nescris sau in cel scris al culturii sale.
Comportamentele socialmente normale ale membri?lor unei societati sau ale unui grup social sunt dictate deci de cultura de apartenenta, care modeleaza un asa-numit ,,sociotip" sau ,,personalitate de baza".
Kardiner con?sidera ca personalitatea de baza reprezinta ,,o configuratie psihologica particulara, proprie membrilor unei societati anumite si care se manifesta printr-un stil de viata asupra caruia indivizii imprima variantele lor parti?culare; ansamblul trasaturilor care compun aceasta configuratie merita sa fie numit personalitate de baza nu pentru ca ar constitui o personalitate reala, ci pentru ca reprezinta baza personalitatii pentru membrii grupului, matricea in care se dezvolta trasaturile de caracter.
E.Verza - ,,Psihopedagogie''
E.Durkhein - ,,Despre sinucidere''
Ana-Maria Luca - ,,Satanismul''
Bruna Zani, Augusto Palmonari - ,,Manual de psihologia comunitatii", Editura Polirom, 2003
Dr. Sorin M. Radulescu - ,,Anomie, devianta si patologie sociala", Editura Hyperion XXI, Bucuresti, 1991
Dr. Sorin M. Radulescu - ,,Devianta, criminalitate si patologie sociala", Editura Lumina Lex, 1999
Nicolae Bujdoiu - ,,Sociologie juridica", Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
