Denuntarea si Rezilierea Contractului de Asigurare de Bunuri

Extras din referat Cum descarc?

Cauzele care determina incetarea contractului de asigurare de bunuri pot fi grupate dupa mai multe criterii. Astfel, in literatura juridica se face distinctia intre modurile obisnuite de incetare a contractului de asigurare, cum ar fi ajungerea la termenul pentru care a fost incheiat sau producerea evenimentului asigurat si modurile speciale, "neobisnuite", cum sunt: denuntarea unilaterala, rezilierea si nulitatea.
Datorita specificului raporturilor de asigurare, denuntarea unilaterala si rezilierea despre care se face mentiune in art. 21 din Legea nr.136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, prezinta unele particularitati fata de semnificatia lor in dreptul comun, trasaturile distincte pe care vom incerca sa le redam in randurile care urmeaza.
Denuntarea Contractului de Asigurare de Bunuri
Denuntarea contractului de asigurare este considerata in doctrina ca o modalitate neobisnuita de incetare a acestei conventii. Un contract nascut valid trebuie respectat, el neputand fi modificat, revocat sau desfiintat decat prin consimtamantul mutual al partilor.
Denuntarea unilaterala este o masura exceptionala pusa la dispozitia uneia din parti prin dispozitiile normative exprese, in cadrul unor contracte, cum ar fi: Art.1436 alin.2 Cod civil la contractul de incheiere fara termen, art.1552 Cod civil si art.1556 Cod civil la contractul de mandate ori art.1616 Cod civil la contractul de depozit.
In doctrina de drept privat, denuntarea unilaterala este considerata ca o adevarata exceptie de la principiul pacta sunt servanda, cu toate ca, in realitate, denuntarea nu este altceva decat exercitiul unei facultas agenda atribuita de lege sau contract unei parti contractuale, astfel ca, "in cazul denuntarii unilaterale conventionale, nu este potrivit sa se vorbeasca de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda, ci chiar de un reflex al libertatii contractuale."
In ceea ce ne priveste, consideram ca denuntarea unilaterala nu trebuie explicata exclusiv prin prisma ideii de libertate si ca este destul de "potrivit" ca principiul libertatii contractuale sa fie complinit si conjugat cu principiul pacta sunt servanda, pe temeiul caruia denuntarea a fost concedata uneia dintre parti.
Cele doua principii actioneaza concomitent si concordant, din moment ce, fara libertatea de a denunta nu exista denuntare,iar fara pacta sunt servanda, denuntarea nu ar fi opozabila celeilalte parti.
Conform art. 60 alin.1 din Decretul nr. 471/1971, asiguratorul avea dreptul sa denunte unilateral contractul de asigurare, inainte de producerea evenimentului asigurat, daca a constatat ca asiguratul a dat raspunsuri neexacte sau necomplete cu privire la imprejurarile esentiale privind riscul sau daca nu a comunicat intervenirea.
Sanctiunea denuntarii unilaterale era prevazuta si in alineatul al treilea al aceleiasi norme juridice, si anume atunci cand asiguratul a fost de rea-credinta in ceea ce priveste indeplinirea acestor doua obligatii de informare si comunicare inainte de producerea evenimentului asigurat.
Contractul de asigurare a fost incheiat pe durata nelimitata sau cand in contract era prevazuta clauza reannoirii de drept a acestuia. De remarcat faptul ca a mai existat un important caz de denuntare unilaterala, pus la dispozitia asiguratorului, care nu era "autorizat de lege", era situatia cand asiguratorul a constatat neandeplinirea de catre asigurat a obligatiei de intretinere corespunzatoare a bunului sau neluarea masurilor de prevenire impuse de lege ori de insasi natura bunului asigurat, astfel incat a crescut posibilitatea realizarii riscului ori existenta bunului a fost pusa in pericol.
Din examinarea prevederilor Legii nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, care a abrogat si inlocuit Decretul nr. 471/1971, se constata ca au disparut toate cazurile de denuntare unilaterala "autorizate de lege", aratate mai sus, legiuitorul multumindu-se doar sa enumere acest mod de incetare a contractului de asigurare,alaturi de reziliere,in cuprinsul art. 21 din lege. Cu toate acestea, denuntarea unilaterala continua sa existe si in prezent ca mod de incetare a contractului de asigurare, cu singura deosebire ca ea nu mai izvoraste din "cauze autorizate de lege", ci exclusive din conditiile generale de asigurare,ca urmare a consimtamantului mutual de concedare, a uneia dintre parti catre cealalta.
Denuntarea unilaterala nu se prezinta ca un mod de reparare a vreunui prejudiciu cauzat prin neexecutare, ci ca un mod de incetare a unui contract care nu a fost inca executat. Ea exercita o puternica functie cominatorie asupra debitorului, astfel ca ea poate fi privita si ca o veritabila pedeapsa privata.
Doctrina si practica asigurarilor, pornind de la interpretarea dispozitiilor art. 13 alin. 2 si art. 26 alin.1 si 2 din Legea nr. 136/1995, potrivit finalitatii lor si raportandu-le la textele corespunzatoare din conditiile generale de asigurare, au considerat ca ne gasim in prezenta unor cauze de denuntare unilaterala daca asiguratul nu a comunicat, in scris, modificarile intervenite in cursul executarii contractului.
La incadrarea juridica al acestor doua cazuri de incetare a contractului de asigurare se impun cateva observatii:
In primul rand, denuntarea unilaterala ca exceptie de la regula simetriei (mutuus consensus, mutuus dissensus) trebuie sa opereze indiferent si independent de executarea sau neexecutarea obligatiilor contractuale ale celeilalte parti, asa cum se intampla bunaoara la contractul de donatie intre soti (art. 937 Cod civil), la contractul de locatiune fara termen (art. 1436 Cod civil), la contractul de societate (art. 1523 Cod civil si art. 1527 Cod civil), la contractul de depozit (art. 1616 Cod civil). Este in afara oricarei indoieli ca cele doua cazuri denumite ca fiind de denuntare unilaterala nu sunt independente de executarea obligatiilor asumate de debitor prin contract.
In al doilea rand, incalcarile obligatiilor asumate printr-un contract sinalagmatic cu prestatii successive nu pot fi considerate ca exceptii de la principiul irevocabilitatii actelor juridice, deoarece in astfel de cazuri este incidenta o alta sanctiune si anume rezilierea unilaterala, fiind vorba de fapte culpabile sau neculpabile care impun desfiintarea pe viitor a raportului contractual.
In al treilea rand, cele doua exemple nu ar trebui incluse in sfera notiunii denuntarii unilaterale, deoarece conceptul de denuntare presupune manifestarea unor caractere comune ale situatiilor reunite. S-ar ajunge in situatia ca denuntarea unilaterala sa include in cuprinsul sau situatii eterogene, care fac ca acest concept sa fie lipsit de rigoare stiintifica. Aceasta impune cu necesitate concluzia inexistentei unor caractere comune ale situatiilor reunite.


Fisiere in arhiva (1):

  • Denuntarea si Rezilierea Contractului de Asigurare de Bunuri.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!