Delincvența juvenilă - factori interni

Cuprins referat Cum descarc?

Capitolul I: CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALITATEA 3
Sectiunea I: Aspecte generale 3
1. Notiunea de criminalitate 3 
2. Definitia criminologiei 6
Sectiunea a II-a: Obiectul criminologiei 7
1. Consideratii generale 7
2. Criminalitatea 9 
2.1. Trasaturile criminalitatii 10
2.2. Structura criminalitatii 13 
2.3. Dinamica criminalitatii 15 
3. Crima - notiune 15
4. Criminal - notiune 18
5. Victima - notiune 19
6. Reactia sociala 20
Capitolul II: DELINCVENTA JUVENILA 23
Sectiunea I: Caracterizare generala 23 
1. Notiunea de delincventa juvenila 23 
1.1. Legatura delincventei juvenile cu sociologia 25
1.2. Legatura delincventei juvenile cu dreptul penal 25 
Sectiunea a II-a: Principalele teorii in domeniul delincventei juvenile 36
1. Consideratii introductive 36
2. Teoria rezistentei la frustrare 39
3. Teoria asocierilor diferentiale 41
4. Teoria dezorganizarii sociale 44
5. Teoria etichetarii sociale 48
Capitolul III: CAUZALITATEA DELINCVENTEI JUVENILE 53
Sectiunea i: Categorii de factori 53
1. Consideratii generale 53
2. Factori exogeni 58
3. Factori endogeni 59
Sectiunea a II-a: Factorii interni 59
1.Aspecte generale privind factorii interni 59 2.Personalitatea 60
2.1 aptitudini 61
2.2 temperament 62
2.3 caracter 63
3. Familia 64
4. Scoala 66
5. Profesia 68 Sectiunea a III-a: Particularitatile factorilor interni in cazul delincventei juvenile 69
1. Consideratii generale 69
2. Particularitati individual-tipologice temperamentale 71
3. Particularitati individual-tipologice de caracter 74
Capitolul IV: DELINCVENTA JUVENILA IN ROMANIA 77
Sectiunea I: Dinamica delincventei juvenile inainte si dupa anul 1989 77
1. Aspecte generale 77
2. Delincventa identificata 82
3.Delincventa judecata 83
4.Delincventa sanctionata 84
Sectiunea a II-a: Cauzalitatea delincventei juvenile in Romania 85
1. Cauze generale 85
2. Cauze specifice 86
Sectiunea a III-a: Tipologia comportamentelor delincvente juvenile 88
Sectiunea a IV-a: Reglementari legale actuale cu privire la minorii delincventi din Romania 90
1.Consideratii generale 90
2.Limitele raspunderii penale a minorilor 91
3.Consecintele raspunderii penale 91
4.Masurile educative aplicabile 91
5.Liberarea minorilor inainte de a fi majori 92
6.Revocarea liberarii sau a internarii minorilor 92
7.Pedepsele pentru minori 93
8.Suspendarea conditionata a executarii pedepsei 93
9.Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control 93

Extras din referat Cum descarc?

Capitolul I
NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALITATEA PRINCIPAL OBIECT DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI
Sectiunea I 
ASPECTE GENERALE
1.Notiunea de criminalitate
Criminalitatea, ca fenomen social, a aparut odata cu structurarea primelor comunitati umane arhaice. Anterior acestui fapt istoric esential nu se poate afirma existenta criminalitatii, deoarece "acolo unde nu exista morala si norme, nu exista crime". Desi criminalitatea nu a fost studiata in mod stiintific decat relativ recent(in ultimele doua secole), o larga paleta de izvoare situate pe intregul arc temporal al evolutiei umanitatii releva interesul pentru acest fenomen.
Este foarte probabil ca primele preocupari pentru pedepsirea unor comportamente individuale considerate periculoase au fost determinate de necesitatea autoprotejarii comunitatilor umane constituite in conditii naturale vitrege care le amenintau permanent supravietuirea. Interesul pentru reglementari juridice precise, cunoscute de toti membrii societatii si aplicabile tuturor in mod egal, a fost evidentiat pentru prima oara in Grecia antica. Alaturi de izvoarele legislative, au prezentat un interes deosebit pentru criminologie si marii filosofi ai lumii antice: Socrate, Platon si Aristotel. 
Acestia au evidentiat problematici care, intr-o anumita masura, isi mentin actualitatea chiar si in perioada moderna. Platon este primul ganditor al antichitatii care sesizeaza faptul ca pedeapsa nu poate fi justificata prin ea insasi, ca reactie la raul produs prin fapta prohibita, ci trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic si filosofic al aplicarii acesteia. Discipol al lui Platon, Aristotel a reflectat asupra problemei efectelor saraciei si a mizeriei sociale. Astfel, spune el, "dupa cum omul in perfectiunea sa este cea mai nobila dintre fiinte, in aceeasi masura, lipsit de lege si dreptate, este cea mai rea dintre toate." 
Aristotel evalueaza si importanta rolului preventiv al pedepsei, afirmand ca o persoana comite o crima atunci cand nu se asteapta la nici o pedeapsa, ori atunci cand avantajele obtinute din fapta prohibita precumpanesc in fata pedepsei. 
Ca si in cazul altor discipline sociale, data aparitiei criminologiei stiintifice nu poate fi precizata cu exactitate. Majoritatea istoricilor criminologiei il considera pe medicul militar italian Cesare Lombroso(1835-1909), drept intemeietorul acestei stiinte, recunoscand totodata meritele precursorilor sai. Dezvoltarea criminologiei s-a desfasurat cu o mare intensitate mai ales dupa ce fenomenul infractional a intrat in atentia O.N.U amenintare serioasa la adresa societatii contemporane. Managementul O.N.U si fondurile alocate au facut posibila organizarea unor congrese internationale care au avut ca scop analiza globala si particulara a fenomenului crimei, transferul de date si metodologie stiintifica de cercetare si -nu in ultimul rand - stimularea activitatilor nationale si regionale de prevenire a criminalitatii si resocializare a delincventilor.
La nivel national, dupa o perioada indelungata, de cateva decenii, cand studiile si cercetarile criminolgice au avut un caracter ocazional, in 1990 a fost infiintata Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, afiliata la Societatea Internationala de Criminologie. In acelasi timp a fost revitalizat invatamantul universitar de criminologie si au fost infiintate colective de cercetari criminologice in cadrul Inspectoratului General al Politiei din Ministerul de Interne, la Parchetul General si pe langa Directia Generala a Penitenciarelor din Ministerul Justitiei.
Pentru a se afirma ca stiinta, criminologia a trebuit sa dovedeasca, odata cu evolutia sa, ca dispune de un obiect propriu de cercetare, de metode si tehnici stiintifice de exploatare a criminalitatii, ca este in masura sa faca aprecieri pertinente asupra starii si dinamicii fenomenului infractional si sa propuna masuri eficiente in scopul prevenirii si limitarii acestuia.
Considerand criminalitatea un fenomen complex, cu multiple determinari, aflat in continua evolutie, criminologia contemporana tinde spre o orientare realista si pragmatica, urmarind adaptarea permanenta a cadrului sau de referinta si a modelelor teoretice si metodologice utilizate, ceea ce va contribui, cu siguranta, la indeplinirea obiectivelor pe care aceasta stiinta si le-a asumat.

Fisiere in arhiva (1):

 Delincventa Juvenila - Factori Interni.doc