Cuprins
- I. Consideratii generale
- II. Contrafacerea obiectului unei investitii si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator
- 1. Continutul legal
- 2. Obiectul. Subiectii
- 3. Continutul juridic
- 4. Regimul sanctionar
- III. Punerea in circulatie a produselor contrafacute
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Regim sanctionar
- IV. Nerespectarea masurilor de protectie a desenelor si modelelor industriale
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
- V. Divulgarea datelor cuprinse in cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industriale
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti. Timpul savarsirii infractiunii
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Regim sanctionar
- VI. Nerespectarea masurilor de protectie a topogafiei circuitelor integrate
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
- VII. Nerespectarea masurilor de protectie a marcilor si indicatiilor geografice
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
- VIII. Utilizarea neloiala a marcilor sau indicatiior geografice
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
- IX. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor patrimoniale de autor si conexe
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul constitutiv
- 4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
- X. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor nepatrimoniale de autor
- 1. Continutul legal
- 2. Obiect. Subiecti
- 3. Continutul juridic
- 4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale
Extras din referat
I. Consideratii generale
Rezultat al folosirii creatoare a intelectului, creatia mintii, creatia intelecuala este deopotriva masura dimensiunilor umane si forta care a asigurat si asigura continua dezvoltare a omului, existenta si dezvoltarea societatii.
Dreptul de proprietate intelectuala este de origine moderna.
Extinderea si dezvoltarea acestei ramuri a dreptului civil, in special, de la inceputul secolului trecut a fost considerabila.
Transformarile din ultima vreme, au fost unele dintre cele mai profunde avandu-si punctul de plecare, in principal intr-o tendinta de industrializare a creatiei intelectuale.
Este vorba, asa cum s-a subliniat in doctrina juridica de noile tehnici de comunicare si difuzare, precum si de transformare treptata a activitatilor culturale intelectuale in adevarate industrii culturale, care determina cresterea pretului investitiilor necesare crearii si difuzarii operelor, prezenta unor intermediari producator, distribuitor, exploatator si o anumita deplasare, din punctul de vedere al legiuitorului national a “centrului de gravitate” de la autorul creator spre intermediarul investitor.
Aceste coordonate au creat si apoi au sporit vulnerabilitatea dreptului de proprietate intelectuala in raport cu faptele care primejduiesc existenta si dezvoltarea acesteia impunand interventia protectoare a legii penale.
II. Contrafacerea obiectului unei inventii
si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator
1. Continutul legal
Progresul tehnic, perfectionarea continua a proceselor de productie, conditioneaza esential echilibrul si mai ales dezvoltarea economiei in toate sectoarele acesteia.
La randul sau progresul tehnic este inseparabil legat de inventii.
Respectarea inventiei, a solutiei oferita de ea, folosirea corespun-zatoare a acesteia sunt de natura sa asigure in primul rand interesul major pentru progres al economiei nationale.
Contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii prezinta un evident pericol social care a determinat si justifica incriminarea acestora.
Astfel, art. 45 (1) prevede: “contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii, precum si insusirea, fara drept, in orice mod a calitatii de inventator, se pedepsesc cu inchisoare stricta de la un an la trei ani sau cu zile-amenda”.
2. Obiect. Subiecti
Obiectul infractiunii:
a. Obiectul juridic special: infractiunea are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la asigurarea progresului tehnic in economie prin normala si nestanjenita folosire a inventiilor de catre cei in drept.
b. Obiectul material: in cazul savarsirii faptei prin contrafacere, obiectul contrafacut al inventiei constituie produsul si nu obiectul material al infractiunii. In cazul folosirii fara drept a obiectului unei inventii, intrucat actiunea incriminata se refera chiar la obiectul unei inventiei, acesta constituie nu numai mijlocul, ci totodata si obiectul material al infractiunii.
Obiectul unei inventii poate consta fie in crearea unui produs nou, fie in realizarea unui procedeu nou prin care se obtine un acelasi rezultat sau in aplicarea noua a unui procedeu cunoscut prin care se obtine un rezultat diferit. De aici rezulta ca infractiunea poate avea ca obiect material fie produsul nou creat, fie bunul in care si-a gasit concretizarea un nou procedeu sau aplicarea noua a unui procedeu cunoscut.
Subiectii infractiunii:
a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal, legea neimpunand ca acesta sa aiba o anumita calitate.
Infractiunea poate fi savarsita de catre o singura persoana sau de catre mai multe persoane in participatie ocazionala sub forma coautorului, instigarii sau complicitatii.
In limitele si conditiile prevazute in art. 45 Cp, persoana juridica poate fi subiect activ mediat (mijlocit) al infractiunii, raspunderea ei penala in cazul acesteia fiind stabilita prin dispozitiile art. 439 Cp.
b. Subiectul pasiv: este inventatorul, titularul brevetului de inventie deoarece prin contrafacerea sau folosirea fara drept a acestuia ori prin insusirea calitatii de inventator sunt lezate drepturile si interesele legitime ale acestuia.
3. Continutul juridic:
In oricare dintre modalitatile elementului material al laturii obiective, existenta si savarsirea infractiunii sunt conditionate de preexistenta unei inventii ca realitate de fapt si nu juridica.
a. Latura obiectiva: sub aspectul elementului material, infractiunea se realizeaza fie prin contrafacere, fie prin folosirea, fara drept a obiectului unei inventii. Prin urmare, art. 425 Cp., prevede doua modalitati alternative de realizare a infractiunii- contrafacerea sa folosirea obiectului unei inventii- conditionand infractiunea in a doua modalitate de savarsire a faptei fara drept.
Contrafacerea obiectului unei inventii consta in fabricarea, confectionarea unui obiect care imita obiectul unei inventii. Nu este necesar ca aceasta imitare sa fie perfecta. Este suficient ca faptuitorul sa realizeze un obiect care, prin insusirile sale esentiale, seamana cu cel care formeaza obiectul unei inventii. In fiecare caz, contrafacerea se stabileste prin compararea obiectului reprodus de faptuitor cu cel brevetat, tinandu-se seama de asemanarile esentiale care exista intre cele doua obiecte.
Folosirea obiectului unei inventii consta in utilizarea, intrebuintarea obiectului unei investitii, in vederea realizarii unui profit. De aici rezulta ca folosirea unui asemenea obiect pentru uz personal nu constituie infractiune.
Nu intereseaza daca actiunea de folosire se refera la obiectul unei inventii contrafacute de o alta persoana sau chiar de catre faptuitor.
Este insa necesar ca actiunea de folosire sa fie efectuata fara drept, adica fara o justificare legala. Cerinta legii este indeplinita daca actiunea de folosire se refera la obiectul contrafacut al unei inventii.
De asemenea, actiunea de folosire este efectuata fara drept atunci cand faptuitorul nu obtine de la titularul brevetului dreptul de a folosi respectiva inventie.
Daca drepturile care rezulta din acordarea brevetului de inventie au fost transmise faptuitorului de catre autorul inventiei, actiunea de folosire avand o justificare legala, nu constituie infractiune.
b. Latura subiectiva: Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama ca realizeaza o imitatie a obiectului unei inventii sau ca foloseste fara drept obiectul unei inventii, vrea sa savarseasca fapta, prevazand urmarile periculoase ale acesteia, pe care le doreste sau le accepta.
Textul nu contine cerinta vreunui motiv sau scop.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Delicte contra Proprietatii Intelectuale.doc