Datoria Vamală

I. Naşterea datoriei vamale

Potrivit Codului vamal, în cazul mărfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum şi în cazul plasării mărfurilor într-un regim de admitere temporară cu exonerarea parţială de drepturi de import, datoria vamală ia naştere în momentul înregistrării declaraţiei vamale. Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaraţiei vamale acceptate şi înregistrate.

Datoria vamală la import ia naştere prin:

a) punerea în libera circulaţie a mărfurilor supuse drepturilor de import;

b) plasarea unor astfel de mărfuri sub regimul de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import.

Datoria vamală se naste în momentul acceptării declaraţiei vamale în cauză.

Debitorul este declarantul. În situaţia unei reprezentări indirecte, persoana pe seama căreia se face declaraţia vamală este, de asemenea, debitor. Când se întocmeşte o declaraţie vamală pentru unul din regimurile menţionate la literele a,b pe baza unor date care au ca efect faptul că toate sau o parte a drepturilor legal datorate nu au fost incasate, persoanele care au furnizat informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei şi care ştiau sau care ar fi trebuit să ştie că aceste informaţii erau false sunt, de asemenea, debitori.

Datoria vamală mai ia naştere şi în următoarele cazuri:

a) neexecutarea unor obligaţii care rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit temporar necesar, pentru care se datorează drepturi de import;

b) neîndeplinirea uneia dintre condiţiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;

c) utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptări sau reduceri de taxe vamale.

Datoria vamală apare şi în cazul când se referă la mărfurile prohibite sau cu restricţie, de orice natură, la import. Dispoziţiile nu se aplică în cazul introducerii de monede sau bancnote false, precum şi de stupefiante şi substanţe psihotrope, care urmează a fi distruse.În cazul infracţiunilor vamale, datoria vamală serveşte la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale şi a pedepselor penale.Dispoziţiile se aplică în mod corespunzător şi contravenţiilor vamale.

Datoria vamală la import ia naştere şi prin neîndeplinirea uneia dintre obligaţiile care rezultă, în privinţa mărfurilor supuse drepturilor de import, din depozitarea lor temporară sau din utilizarea regimului vamal sub care sunt plasate, ori prin nerespectarea unei condiţii care reglementează plasarea mărfurilor sub regimul respectiv sau acordarea unor drepturi de import reduse sau zero, în funcţie de destinaţia lor finală.

Datoria vamală la export ia naştere prin exportul mărfurilor supuse drepturilor de export, în afara teritoriului vamal al României, şi pentru care s-a întocmit o declaraţie vamală, în momentul în care este acceptată declaraţia vamală. Debitorul este declarantul, iar în cazul reprezentării indirecte, persoana pe seama căreia se face declaraţia este, de asemenea, debitor.

Datoria vamală la export ia naştere şi prin scoaterea mărfurilor supuse drepturilor de export de pe teritoriul vamal al României fără declaraţie vamală, în momentul în care mărfurile părăsesc efectiv teritoriul vamal. Debitorul este persoana care a scos mărfurile, precum şi orice persoană care a participat la această operaţiune şi care cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască faptul că nu s-a depus o declaraţie vamală, deşi aceasta ar fi trebuit să fie depusă.

De asemenea, datoria vamală la export ia naştere şi prin nerespectarea condiţiilor în care era permisă ieşirea mărfurilor de pe teritoriul vamal al României cu exonerare totală sau parţială de drepturi de export.