Curtea internationala de justitie

Extras din referat Cum descarc?

CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE
Infiintata in anul 1945 de catre Carta ONU, Curtea si-a inceput activitatea in anul 1946, ca succesoare a Curtii Permanente Internationale de Justitie. Munca Curtii se caracterizeaza printr-o gama larga de activitati juridice .
Curtea Internationala de Justitie are sediu la Haga si este organul judiciar principal al ONU, cu caracter permanent, deschisa tuturor statelor si functioneaza in baza statutului ei , care este parte integranta a Cartei ONU.
Rolul Curtii Internationale de Justitie este de a solutiona diferendele dintre state si de a acorda avize consultative calificate in orice problema juridica, la cererea Adunarii Generale si a Consiliului de Securitate, ori a altor organe si institutii specializate ale ONU. Statele nu pot cere avize consultative. Toti membrii Curtii Internationale de Justitie sunt ipso facto si parti ale Statutului Curtii .
CONSTITUIREA, STATUTUL JUDECATORILOR SI STRUTURA CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE
La analiza structurii Curii se disting trei elemente: judecatorii permanenti, judecatorii ad-hoc si camerele Curtii.
Judecatorii permanenti 
Curtea este formata din 15 membri, judecatori alesi indiferent de cetatenia lor, care trebuie sa fie persoane cu inalte calitati morale si sa indeplineasca in tara lor de origine conditiile pentru a ocupa cele mai inalte functii judiciare, sau care sunt juristi cu o competenta recunoscuta in dreptul international public. 
Judecatorii sunt alesi de Adunarea Generala si de Consiliul de Securitate, dintr-o lista de candidati propusa de state. Lista este supusa de Secretarul General Votului Adunarii Generale si Consiliului de Securitate, care voteaza independent, cu majoritate absoluta. Lista este facuta in ordine alfabetica.
Membrii Curtii Internationale de Justitie sunt alesi pentru un mandat de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, Curtea innoindu-se cu o treime la fiecare 3 ani. Curtea este cea care alege presedintele si vicepresedintele, fiecare cu un mandat de 3 ani, numeste grefierul si alti functionari ai sai. 
Cei 15 magistrati care compun Curtea vor trebui sa aiba cetatenii diferite, iar alegerea lor va trebui "sa fie asigurata reprezentarea marilor forme de civilizatie si principalele sisteme juridice ale lumii" .
Judecatorii Curtii nu pot exercita functii politice, administrative sau alte ocupatii profesionale, nu pot fi reprezentanti, consilieri sau avocati in nici o cauza si nu pot participa la solutionarea cauzelor la care au luat parte anterior ca reprezentanti, consilieri sau avocati, sau ca membri ai unui tribunal national sau international, comisie de ancheta sau orice alta calitate.
In timpul exercitarii functiei, se bucura de stabilitate, de privilegii si imunitate diplomatica. 
Judecatorii ad-hoc
Orice stat parte la un diferend supus Curtii poate sa numeasca, pentru solutionarea acelui diferend, un judecator ad-hoc, daca nici unui dintre cei 15 judecatori nu este cetatean al sau. Judecatorii ad-hoc sunt special desemnati pentru un litigiu bine determinat. Misiunea lor inceteaza odata cu incheierea procesului care a ocazionat numirea lor.
Camerele Curtii
In conformitate cu art. 26 din Statut, Curtea poate oricand sa constituie una sau mai multe camere, alcatuite din trei sau mai multi judecatori, pentru examinarea anumitor cauze, ca de exemplu conflicte de munca ori cauze privind tranzitul si comunicatiile .
Pentru solutionarea unei anumite cauze ce prezinta un interes particular, Curtea poate sa instituie ad-hoc, la cererea partilor, o camera de judecata mai restransa formata din 3-5 judecatori. Numarul judecatorilor unei astfel de camere va fi fixat de Curte, cu asentimentul partilor.
Art. 29 al Statutului Curtii mai prevede formarea anuala a unei Camere compusa din 5 judecatori care sa "dezbata si sa solutioneze" cauzele care se preteaza unei proceduri sumare. Pentru rezolvarea cauzelor ce sunt supuse acestei camere, odata cu formarea sa, sunt desemnati si alti doi judecatori care sa inlocuiasca judecatorii care "s-ar gasi in imposibilitatea de a participa la sedinta" 
JURISDICTIA CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE
Jurisdictia Curtii este deschisa oricarui stat al lumii. Atat Carta ONU cat si Statutul stipuleaza ca numai Statele se bucura de calitate procesuala activa la Curtea Internationala de Justitie .
Statele care nu sunt membre ale ONU si nici ale Statutului, ele pot avea calitatea de parti fata de Curte, daca declara ca se supun deciziilor Curtii si daca se angajeaza sa aduca la indeplinire obligatiile ce le-ar reveni in baza deciziilor Curtii in aceleasi conditii ca si membrii ONU.
Competenta Curtii poate fi contencioasa atunci cand solutioneaza diferente intre state, si consultativa, cand acorda avize consultative. 
Competenta consultativa este exercitata de Curte la cererea Adunarii Generale si a Consiliului de Securitate, ori de alte organe sau institutii specializate ale ONU, cu autorizatia Adunarii Generale. Avizul consultativ reprezinta un raspuns calificat al Curtii asupra unei chestiuni juridice aflate in dezbaterea organelor ONU sau a institutiilor specializate ale acesteia si nu are un caracter obligatoriu.
Competenta contencioasa poate sa fie analizata sub 2 aspecte: ale subiectelor de drept international care compara in fata sa - competenta ratione personae si al litigiilor care i se supun - competenta ratione materiae.
Competenta ratione personae 
Conform art. 34 alineatul (1) al Statutului Curtii Internationale de Justitie "Numai statele pot fi parte in cauzele supuse Curtii" .
Deci, numai statele pot fi subiecte primare de drept international, au calitatea de a se prezenta in fata Curtii. Este vorba, in primul rand, de toate statele membre ONU care, in aceasta calitate, sunt automat membre ale Statutului Curtii, aceasta fiind o anexa a Cartei ONU, dar si de statele care nu apartin ONU dar au devenit parti la Statutul Curtii, in conditiile fixate de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate.


Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea internationala de justitie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!