CRIMINOLOGIA CA STIINTA -Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea criminologiei, evolutie. - Formarea criminologiei ca stiinta: criminologiile specializate, criminologia generala. -Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea criminologiei ,evolutie. Originea criminologiei Stiinta criminologiei are origini tot atat de indepartate ca si celelalte stiinte sociale. Criminologia, ca stiinta, a aparut in secolul al XIX-lea, odata cu publicarea monografiei medicului italian Cesare Lombroso, "Omul delincvent". Acesta este considerat a fi "parintele criminologiei moderne" insa unele opinii mai recente considera ca stiinta criminologiei a aparut cu un secol mai devreme sub influenta iluminismului. Astfel, un rol important il au lucrarile reprezentantilor scolii clasice de drept penal Cesare Bonesana Beccaria si Jeremy Bentham care sunt considerati a fi si intemeietorii criminologiei clasice, datorita noii viziuni asupra criminologiei. Criminologia clasica are urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptei comise; - considerarea liberului arbitru ca fundament al oricarei actiuni umane; - proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei. Ulterior, cercetarile privind crima, criminalul si criminalitatea capata un caracter constant ca urmare a influentei curentului pozitivist, a studiilor statistice ale fenomenului, a aparitiei clinicilor de psihiatrie, a studiilor din penitenciare asupra detinutilor. Astfel, apare "criminologia pozitivista" care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptuitorului; - determinismul ca fundament al actiunii umane; - proportionalizarea pedepsei functie de periculozitatea faptuitorului. Reprezentanti: Cesare Lombroso, Enrico Ferri, Raffaele Garofalo, Adolphe Quetelet, Andre-Michel Guerry, etc. Evolutia criminologiei. La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, criminologia a aparut sub forma unor capitole in cadrul altor discipline cum ar fi: antropologia criminala, psihologia criminala, sociologia criminala, fara a fi o disciplina autonoma. Pe plan international, un rol important in dezvoltarea criminologiei l-au avut anumite organisme care au fost create pentru cercetari in acest domeniu. Dintre acestea amintim Societatea Internationala de Criminologie, precum si o serie de organisme din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite si Consiliului Europei (Comisia interguvernamentala pentru prevenirea criminalitatii si justitiei penale, UNICRI, UNAFRI, CICC, CDPC etc.). In Romania a fost infiintata Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, afiliata la Societatea Internationala de Criminologie. Formarea criminologiei ca stiinta : criminologiile specializate, criminologia generala. Criminologiile specializate. Studiile aprofundate efectuate in domeniu intre cele doua razboaie mondiale au determinat acumularea unor cunostinte privind fenomenului criminalitatii, precum si un inceput de specializare pe plan profesional. Aceasta a determinat o desprindere a capitolelor care se ocupau de studiul criminalitatii din cadrul diferitelor discipline si formarea unor criminologii specializate: criminologie sociologica,psihologica, etc. Criminologia generala. Ulterior, se produce o unificare a criminologiilor specializate intr-o criminologie generala care nu este un inventar al criminologiilor specializate si nici o "super stiinta". Este o abordare a problematicii criminalitatii din perspectiva integratoare biopsihosociolegala. Pentru a demonstra faptul ca criminologia este o stiinta de sine statatoare trebuie sa aratam ca ea are un obiect propriu de studiu, scop, functii si metode de cercetare proprii OBIECTUL CRIMINOLOGIEI : 1. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta; 2. Conceptiile sectoriale; 3. Conceptiile eclectice de unificare; 4. Tendinte actuale ; 1. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta. Particularitatile istorice si epistemologice privind procesul de formare a criminologiei au determinat, pe planul obiectului de studiu o fragmentare a acestuia. Astfel, diferitele opinii privind obiectul criminologiei au fost clasificate in doua grupuri: conceptii sectoriale si conceptii unificatoare. 2. Conceptiile sectoriale. Au fost clasificate astfel: a) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie fapta penala. Reunim aici criminologia clasica precum si unele conceptii din criminologia pozitivista. Se incearca o delimitare de ordin conceptual de dreptul penal si se propun numeroase definitii criminologice ale infractiunii care ii confera o acceptiune foarte larga, ce depaseste sfera normativului juridic. b) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie infractorul, concept diferit de cel al dreptului penal, cu o sfera mai larga. c) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il reprezinta criminalitatea ca fenomen global. 3. Conceptiile eclectice , de unificare. Se incearca o sinteza a conceptiilor sectoriale prezentate care sa unifice, pe planul obiectului de studiu, problemele privind crima, criminalul si criminalitatea. 4. Tendinte actuale.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.