Criminalistică - Urmele biologice de natură umană

Cuprins referat Cum descarc?

1. Notiuni introductive 3
2. Cercetarea criminalistica a urmelor de sange 4
2.1. Aspecte generale 4
2.2. Cautarea la fata locului a urmelor de sange 4
2.3. Ridicarea urmelor de sange 6
2.4. Interpretarea si expertiza biocriminalistica 6
3. Cercetarea urmelor de saliva 7
3.1. Aspecte generale 7
3.2 Cercetarea la fata locului 8
3.3. Ridicarea, interpretarea si expertiza urmelor de saliva 8
4. Cercetarea urmelor seminale 9
4.1 Problematica generala 9
4.2. Cautarea urmelor de sperma 10
4.3 Ridicarea, interpretarea si examinarea urmelor seminale 10
5. Cercetarea urmelor de natura piloasa 12
5.1. Aspecte generale 12
5.2. Cercetarea la fata locului 12
5.3. Ridicarea si recoltarea firelor de par 12
5.4. Expertiza firelor de par 13
6. Concluzii 13
7. Bibliografie 14

Extras din referat Cum descarc?

1. Notiuni introductive
Urmele biologice fac parte din categoria urmelor materiale, si sunt reprezentate de produse de secretie, excretie si resturi de tesuturi. Secretiile principale sunt: saliva, secretia nazala, secretiile vaginale si laptele matern. In categoria excretiilor intra: urina, fecalele, sperma, sputa, vomisimentele, meconiul, vernix caseoza (grasimea din corpul noului nascut ). Categoria tesuturilor poate fi impartit si ea in doua subcategorii: tesuturi moi si tesuturi dure. Tesuturi moi sunt de exemplu sangele, pielea, tesutul muscular sau masa cerebrala, iar tesuturi dure sunt oasele sau unghiile. 
Datorita naturii lor perisabile, este necesar sa fie conservate, ridicate si examinate cu maximum de operativitate. Examenul de laborator al acestei categorii de urme este unul complex, care pe langa cunostintele de ordin criminalistic, necesita antrenarea unor specialisti din alte domenii de activitate: biologie, toxicologie, antropologie, medicina legala etc. Practica a demonstrat ca, de obicei, la locul undre s-a produs un eveniment se intalnesc, de regula, nu una ci mai multe categorii de urme, fapt care necesita descoperirea, selectarea, fixarea, ridicarea si analiza acestora conform specificului fiecarui material in parte.
Urmele biologice apar cu preponderenta in infractiunile savarsite cu violenta (ex. omor, talharie, viol, loviri), dar si in accidente rutiere, de munca, in explozii, incendii sau catastrofe naturale, aeriene, feroviare. Raportat la frecventa acestora, precum si la calitatea elementelor stiintifice de individualizare, de circumstantiere a modului de savarsire a faptei, putem aprecia ca cele mai importante urme sunt cele de sange, saliva, sperma si firele de par. 
Datorita caracterului lor, urmele biologice se situeaza in zona de interferenta a criminalisticii cu medicina legala. Practic se poate vorbi de o cercetare interdisciplinara proprie expertizei biocriminalistice, denumita expertiza completa. Expertul criminalist este obligat sa cunoasca notiuni generale referitoare la urmele biologice, intrucat acestuia ii revine sarcina sa le determine prezenta la locul faptei (adica sa le descopere), sa le ridice si sa le pregateasca in vederea expertizei. De modul in care organul judiciar descopera si ridica de la fata locului urmele biologice depinde atat reusita expertizei biocriminalistice, cat si clarificarea unor probleme esentiale referitoare la fapta penala, in special la persoanele implicate in savarsirea acesteia. Cea ce priveste pregatirea materialelor in vederea expertizei: formularea corecta a intrebarilor adresate specialistului, precum si aprecierea concluziilor, admiterea sau respingerea lor nu se paote face decat de magistratul avand un minimum de cunostinte in domeniu, ceea ce reprezinta o dovada de probitate profesionala.
In cele ce urmeaza ne vom concentra pe analiza mai detaliata a cercetarii anumitor categorii de urme biologice de natura umana, cum ar fi de exemplu sangele, saliva, sperma, respectiv firul de par.
2. Cercetarea criminalistica a urmelor de sange
2.1. Aspecte generale
Prin urma de sange se intelege lichidul extravazat dintr-un sector al aparatului cardiovascular si depus pe un anumit suport, in procesul savarsirii unei infractiuni sau in legatura cu aceasta. 
Urmele de sange, prin frecventa cu care sunt intalnite in campul infractional, ca si prin posibilitatile de identificare pe care le ofera, inclusiv prin furnizarea de indicii necesare clarificarii imprejurarilor privind locul, timpul, mijloacele si modul de savarsire a faptei, detin o pondere particulara in cadrul investigatiilor criminalistice.
O persoana adulta poatea avea o cantitate de 4-5 litri de sange, ceea ce reprezinta 1/13 parte din greutatea corpului. Principalele sale componente sunt plasma si elementele celulare: globulele rosii, numite si hematii sau eritrocite, globulele albe, numite si leucocite, si trombocitele. Sangele omului are caracteristici proprii, care ne ajuta sa deosebim urmele de sange uman de sangele provenit de la alte vietuitoare. 
La locul faptei, urmele de sange pot fi prezente ca urmare a vatamarii persoanelor si pot fi gasite pe diferite obiecte, pe instrumentele folosite, pe sol, pe drumul parcurs de catre persoane cu leziuni sangerande, pe corpul si imbracamintea personala. Aceste urme sangvinolente se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, balti, manjituri. In functie de natura suportului, urmele de sange pot fi absorbite de acesta sau pot ramane la suprafata. Culoarea urmelor difera in functie de vechimea, cantitatea, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor: temperatura, lumina, diversi agensi fizici si chimici. Calitatea urmelor de sange poate fi influentata de actiunile exercitate de om.
2.2. Cautarea la fata locului a urmelor de sange
Descoperirea urmelor sangviolente reprezinta o activitate de o deosebita importanta. Cautarea urmelor se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat. 
Se porneste de la studiul suporturilor pe care se pot forma. Din generalizarea practicii de urmarire penala a rezultat ca, in cursul cercetarii la fata locului, urmele de sange pot fi gasite pe corpul si pe imbracamintea victimei si a agresorului, pe obiectele presupuse a fi folosite la savarsirea faptei, pe drumul parcurs de victima si agresor, daca prezinta leziuni deschise, la locul unde a fost descoperita victima. Dupa natura lor (sange arterial sau sange venos) si cantitatea de sange curs in afara corpului, urmele de sange pot avea forma de balta, dare sau picaturi.
Balta de sange se produce atunci cand s-a scurs o cantitate mai mare si poate avea forme relativ rotunde sau fara contur, in raport de natura suportului. Sangele venos formeaza urme cu forme bine conturate, pe cand cel de provenienta arteriala, datorita presiunii cu care este aruncat in afara corpului, capata forme de stea cu ramificatii, ale caror dimensiuni difera dupa inaltimea si distanta la care se afla suportul.

Fisiere in arhiva (1):

 Criminalistica - Urmele biologice de natura umana.docx

Bibliografie

1. E. Stancu, Tratat de criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007.
2. L. Carjan, Trata de criminalistica, Ed. Pinguin Book, Bucuresti, 2005.
3. F. Ionescu, Criminalistica, Ed. Universitara, Bucuresti, 2008.
4. A. Ciopraga, I. Iacobuta, Crimminalistica, Ed. Junimea, Iasi, 2001.
5. N. V. Catuna, Criminalistica, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008.
6. I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001.