Notiuni generale Cercetarea urmelor de incendii si de explozii este o activitate dificila, deoarece in aceste situatii devin prioritare actiunile si masurile de salvare a victimelor, dar si restrangerea pe cat posibil a pagubelor si inlaturarea pericolelor de extindere a dezastrului. Dificultatile devin si mai mari atunci cand exploziile sunt urmate de incendii, deoarece se distrug un numar foarte important de urme pe baza carora se poate stabii cauza incendiului si identificarea persoanelor vinovate. In aceste cazuri, se impune inceperea fara intarziere a cercetarii, impreuna cu organele de specialitate ale pompierilor, imediat ce este posibila patrunderea la fata locului sau in zona in care se banuieste ca se afla focarul incendiului. Lucrarile de inlaturare a obiectelor distruse nu trebuie sa fie permisa pana la terminarea cercetarilor efectuate de catre organele judiciare si specialistii in domeniu. Cercetarea urmelor de incendii Cauzele incendiilor Incendiul constituie un fenomen de ardere a unei substante combustibile in prezenta oxigenului. Se propaga de regula din cauza efectului flacarilor si produce un fum de variate culori, in functie de natura substantelor aflate in procesul arderii, gradului de umiditate, precum si mediul ambient. Factorii principali specifici unui incendiu sunt emisia de caldura, de gaze, de fum, temperatura de ardere si viteza de propagare a flacarilor. Acesti factori sunt insa dependenti de gradul de infamabilitate al substantelor si materialelor combustibile, de cantitatea de oxigen, de intensitatea si directia curentilor de aer, de temperatura aerului si umiditatea mediului. In criminalistica incendiile sunt clasificate dupa cauzele care le determina si nu in functie de substantele sau obiectele supuse arderii, deoarece si urmele create in proces au trasaturi mai apropiate de cauzele incendiilor decat de natura substantelor ori obiectelor respective. Astfel, dupa cauzele care le determina, incendiile sunt: naturale, accidentale si premeditate. Incendiile provocate de cauze naturale a.Trasnetul este o descarcare electrica atmosferica generata de sarcinile electrostatice care i-au nastere in timpul formarii si deplasarii norilor. El loveste de regula cele mai inalte puncte din teren, cum ar fi de exemplu cladirile, copacii, retele electrice etc. dar si oameni sau animale aflate in camp deschis. Puterea si temperatura trasnetului este uriasa, atingand valori de 10.000 KW, respective 6.000-10.000 grade Celsius. Actiunea sa se soldeaza cu o serie de modificari mecanice si termice constand din urme de zdrobire, despicare, rupere, ardere, topire sau volatizare. Actiunea trasnetului poate fi principala, atunci cand atinge direct un obiect, sau secundara, cand trasnetul patrunde in interiorul cladirii prin reteaua de iluminare, apa etc. Atunci cand actioneaza asupra metalelor, le topeste, magnetizeaza sau demagnetizeaza si chiar le volatelizeaza, depunandu-le apoi pe diverse suprafete reci sub forma unor picaturi sau a unei fine pelicule metalizate. Urmele de metalizare se pot regasi chiar si pe corpul uman, care tin in mana obiecte metalice Poate lasa urme de arsuri, distrugeri de tesaturi, orificii cu borduri carbonizate sau excoriatii( ulceratie usoara, superficiala a pielii sau a mucoaselor) . b. Razele solare Pot provoca incendii in anumite imprejurari, datorita concentrarii acestora, prin intermediul unor obiecte transparente (vase, lentile ochelari, cioburi) sau cand sunt concentrate prin intermediul unor obiecte intr-un singur focar fixat pe substante sau obiecte inflamabile. La locul incendiilor astfel cauzate pot fi descoperite urme sub forma de funingine, sedimente pe obiectele din apropriere, cenusa rezultata din ardere sub forma de pulbere ori pasta datorata amestecului de substante lichide localizata pe sol. Se mai pot prezenta sub forma de obiecte partial arse, resturi de obiecte etc. Prin intermediul acestor urme se pot stabili cauzele declansarii incendiului, natura substantelor si a obiectelor distruse in procesul arderii, iar uneori si focarul incendiului. c.Autoaprinderea fenomen de natura fizico-chimica. Se pot autoaprinde , prin oxidare, uleiurile, mai ales cele sicative, grasimile animale sau vegetale depozitate in conditii proaste de ventilatie. Exista substante sau materiale ce se autoaprind in contact cu aerul: fosforul alb, praful de aluminiu, zinc si magneziu . Pot fi intalnite incendii din cauza descompunerilor spontane specifice ingrasamintelor mixte sau daca sunt depozitate in cantitate foarte mare, ex. superfosfatii se autoaprind la o temperatura de 2500C. d. Electricitatea statica poate genera in mod intamplator scantei care atunci cand se produc intr-un mediu carburant (un spatiu inchis in care s-a acumulat o mare cantitate de gaze usor inflamabile) au capacitatea de a declansa aprinderea. Electricitatea statica se acumuleaza in principal prin frecarea a doua corpuri izolate electric, sau prin scurgerea unor lichide slab conducatoare de electricitate pe conducte.
Stancu Emilian - Tratat de Criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2015 Aurel Ciopraga, Ioan Iacobuta - Criminalistica, Ed. Junimea, Iasi, 2001
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
