Controversatul caz de la Roșia Montană - dreptul mediului

Extras din referat Cum descarc?

In 2000, conducerea companiei "Rosia Montana Gold Corporation", o societate mixta romano-canadiana anunta demararea unui proiect prin care se urmarea exploatarea celui mai mare zacamant de aur si argint din Europa. 
a) Exploatarea de la Rosia - Montana 
Extractia aurului urma a fi facuta, cu ajutorul cianurilor, un procedeu considerat extrem de nociv. Investitia este preconizata a se ridica la aproximativ 500 de milioane de dolari. 
Contractul de concesiune a terenului a fost semnat in timpul guvernarii 1996-2000 si primele exploatari s-au facut dupa ce Parlamentul de atunci a elaborat un raport favorabil. 
Dar proiectul Rosia Montana a fost indelung cotroversat, atat de politicieni, cat si de societatea civila sau organizatiile de mediu din Romania si strainatate. Acestia sustineau ca proiectul nu poate fi pus in practica deoarece ar reprezenta un dezastru pentru mediu. 
Acest proiect implica decopertarea totala a zonei respective, stramutarea a aproximativ 2.000 de persoane, respectiv a 800 de locuinte (740 case individuale si 138 apartamente), a 8 biserici, 9 cimitire, scoli, etc. si distrugerea unor importante vestigii istorice, deci aproape 3.000 ha condamnate la desertificare sau transformate in iazuri cu inalta incarcatura toxica.
In acest scop, societatea a solicitat concesiunea a 2.120 ha in vatra localitatii Rosia Montana si 800 ha in comuna Bucium.
Decopertarea va produce, dupa unele estimari, 200 milioane tone de steril care trebuie depozitat, a 226 tone de steril rezultat din prelucrarea tehnologica si nevoia crearii unor iazuri de mare suprafata, pentru decantarea celor 180.000 tone de ape de la instalatia de flotatie a minereului, bogate in cianuri, care trebuie stocate pentru decantare si neutralizare.
Tinand seama de amploarea activitatilor ce se vor desfasura sunt usor de prevazut consecinte grave asupra mediului inconjurator, intre care mentionam:
1. Padurile, pe o suprafata extinsa vor fi inlaturate, prin taieri rase, ceea ce va imprima zonei un pronuntat caracter de desertificare. Vor fi influentate profund ciclurile biogeochimice locale, ceea ce va marca inceputul unor modificari ale regimului precipitatiilor, regimului termic, circuitului maselor de aer, precum si aparitia si intensificarea proceselor de eroziune a solurilor, dereglarea regimului hidrologic al apelor curgatoare ducand la cresterea frecventei si amploarei inundatiilor, a alunecarilor de terenuri, cu urmari profund negative asupra valorii peisagere, turistice a zonei si implicit asupra economiei populatiei la sate (pasunatul, lemne pentru prelucrare, pentru foc, constructii, etc.). Vor disparea cele mai multe specii de plante si animale din aceasta zona, unele rare, vulnerabile sau periclitate. In aceste conditii, zona va deveni sterila. 
2. In conditiile de relief accidentat, depozitarea cantitatilor impresionante de roca dislocata creaza pericolul alunecarii acestor halde - adevarate avalanse de steril - care distrug totul in calea lor (paduri, constructii), dupa cum a aratat experienta din Muntii Caliman referitoare la exploatarea la suprafata a sulfului. Chiar construirea de diguri pentru consolidarea haldelor nu este totdeauna eficienta, dupa cum s-a constatat in Muntii Retezat cand in urma unor ploi mai puternice digul de protectie din zona Zlatuia (bazinul hidrografic al Raului Mare) s-a rupt. Pe langa aceasta, apele de precipitatii antreneaza o cantitate considerabila de materiale din halde, polueaza apele curgatoare si totodata schimba chimismul apelor - omorand majoritatea vietuitoarelor. 
3. Va exista un permanent pericol al poluarii apelor din rauri si a celor freatice cu cianuri provenite fie din infiltratii in sol (daca iazurile cu ape ce contin cianuri nu au fundul si malurile impermeabile), infiltratii care contamineaza apa potabila (de exemplu, apa radioactiva provenita din uzina de uraniu de langa Feldioara - a ajuns in fantanile din satul Rotbav din lunca Oltului), fie prin fisurare sau ruperea digurilor. 
Tehnologia de solubilizare a aurului cu cianuri, proces lent care dureaza de la cateva zile la cateva luni, necesita stocarea apelor in iazuri de decantare de foarte mare capacitate. Acestea ocupa suprafete de sute de hectare in zone dens populate stiut fiind ca zona de risc conform normelor Uniunii Europene este de 100 Km. Astfel, se creeaza riscuri de contaminare persistenta a solului, apelor si aerului. 
Emisiunile de cianuri in aer pe plan mondial, in cursul anului 1992, corespunzatoare unei productii de aur de 2.200 tone, sunt estimate la 20.000 tone, solutii in suspensie, foarte stabile la degradare (timpul de injumatatire este de 267 zile - dupa Korte si Coultson -1999). 
Desi doza de cianuri letala pentru om este de 1-3 mg / Kg corp, dozele foarte mici, repetate produc modificari patologice cu grade diferite de gravitate, mergand pana la tulburari respiratorii, cardio-vasculare, tiroidiene sau ale sistemului nervos. In Nevada, in perioada 1986-1990 cianurile au produs moartea a peste 10000 de animale. 
Ele se acumuleaza in plante, organisme acvatice si mamifere, intra in reteaua trofica a ecosistemului, impreuna cu alti poluanti (plumb, mercur, cadmiu s.a.), prezenti in minereu.

Fisiere in arhiva (1):

 Controversatul Caz de la Rosia Montana - Dreptul Mediului.doc