Controlul judecătoresc indirect

Controlul indirect reprezinta o forma a controlului judecatoresc diferita de controlul direct deoarece nu se realizeaza ca urmare a unei actiuni directe in justitie indreptate impotriva unui aspect ilegal din activitatea executiva, ci el consta din posibilitatea ca in cursul unui litigiu pus in miscare pentru alte considerente decat legalitatea unui act sau fapt administrativ, sa poata fi invocata, pe calea exceptiei, ilegalitatea acelui act sau fapt, ce prezinta interes pentru solutionarea cauzei.

Controlul judecatoresc indirect se afla in stransa legatura cu exceptia de ilegalitate cu care insa nu se confunda. Exceptia este un mijloc procedural prin care una din partile in litigiu sau un alt participant la proces, fara sa puna in discutie temeinicia problemei aflate in litigiu dar si fara sa o recunoasca, solicita instantei de judecata clarificarea unor aspecte aflate in stransa legatura cu fondul problemei si de care depinde solutionarea litigiului respectiv. Invocarea exceptiei obliga instanta sa se pronunte cu privire la ea, ceea ce declanseaza, intr-o forma indirecta, controlul judiciar asupra unor aspecte tangente cu problema principala. Deci daca exceptia reprezinta mijlocul procedural ce pune in discutie legalitatea unui aspect din activitatea executiva, intreaga activitate a instantei cu privire la clarificarea aspectelor invocate, prin acest mijloc, reprezinta un control judecatoresc indirect.

Trasaturile controlului judecatoresc indirect :

1) Acest control are un continut mai larg decat controlul direct deoarece se desfasoara asupra actelor administrative normative si individuale, a faptelor material-juridice si a operatiunilor tehnico-materiale, deci asupra tuturor formelor concrete de activitate executiva tangente cauzei, dintre care unele nici nu ar fi putut apare prin actiunea directa. Situatiile care se pot ivi sunt urmatoarele:

a. reclamantul cere, in cadrul actiunii principale, acordarea de despagubiri de catre organul administrativ parat pentru prejudiciul cauzat, iar acesta din urma va invoca, in apararea sa, un act administrativ individual ca baza legala a masurii luate. Fata de aceasta aparare a paratului, care tinde sa zadarniceasca actiunea reclamantului, cel din urma va invoca exceptia de ilegalitate a actului administrativ si cu privire la care instanta trebuie sa se pronunte, in acest caz exceptia este invocata de reclamant, adica de partea care a introdus actiunea, dar care este totusi nevoita sa se apere fata de sustinerile paratului care tind la zadarnicirea actiunii principale.

b. de asemenea, exista posibilitatea ca examinand, cu ocazia judecarii cererii principale introduse in baza Legii nr. 554/2004, legalitatea actului administrativ individual, instanta sa fie nevoita sa verifice si legalitatea dispozitiei normative invocata de organul parat in apararea sa dar contestata, pe cale exceptiei, de reclamant. Daca se constata ca respectivul act normativ nu este in concordanta cu legea, instanta, il va inlatura de la solutionarea litigiului;

c. daca se introduce o actiune in justitie impotriva refuzului nejustificat al administratiei de a emite un act (de exemplu, o autorizatie de constructie a unui imobil) iar aceasta se apara invocand avizul de specialitate al unui organ (serviciul de arhitectura si sistematizare), instanta va avea posibilitatea de a cenzura si legalitatea avizului in cauza.

2) O alta conditie de admisibilitate a exceptiei invocate este aceea ca ea sa prezinte interes in solutionarea cauzei aflate pe rol, avand legatura cu fondul cazului. in acest sens presupusa ilegalitate a actului sau a faptului se considera determinanta in vatamarea dreptului subiectiv, astfel incat instanta sa trebuiasca sa hotarasca in ce masura acel act sau fapt poate fi luat in considerare sau inlaturat de la solutionarea litigiului, existand o legatura indisolubila intre actul sau faptul a carui ilegalitate se invoca si fondul cauzei. Mentionam ca admiterea exceptiei de ilegalitate atrage inlaturarea actului sau a faptului invocat in aparare, prin neluarea sa in considerare la solutionarea cauzei, ceea ce echivaleaza cu respingerea apararii ce se baza pe masura administrativa respectiva.

3) Exceptia de ilegalitate poate fi invocata de orice parte in proces, reclamant sau parat, procuror (daca participa in cauza), o poate invoca si instanta din oficiu, in virtutea rolului ei activ in stabilirea adevarului obiectiv, spre a o pune in discutia partilor, orice terta persoana participanta in proces, de exemplu, functionarul administrativ introdus in cauza si care poarta raspunderea actului a carui ilegalitate a fost invocata sau superiorul sau ierarhic, participant la proces, si din ordinul scris al caruia s-a emis actul atacat judiciar.

Formele controlului judecatoresc indirect

Formele acestui control sunt urmatoarele:

a. controlul indirect in baza Legii nr. 29/1990;

b. controlul indirect in baza legilor speciale;

c. controlul indirect general.

Controlul judecatoresc indirect bazat pe Legea nr. 554/2004

Instantele judecatoresti exercita controlul indirect asupra actelor sau faptelor administrative atunci cand reclamantul nu cere anularea actelor ilegale sau mai rar in actiunea de obligare la masuri administrative si intotdeauna cand se solicita inlaturarea vatamarii. Posibilitatea exercitarii controlului indirect rezulta, pe de o parte, din prevederile legii precitate si, pe de alta parte, din faptul ca existenta facultatii legale a unui control direct asupra actelor si faptelor administrative, permite cu atat mai mult realizarea controlului indirect. Cu alte cuvinte ceea ce se poate cere pe calea actiunii directe se poate