Contractul de societate - reglementări și utilitate economică

I. INTRODUCERE

Notiunea, trasaturile contractului de societate, caracterele juridice

1. Notiunea contractului de societate

Conform Art.1.881 Cod Civil, contractul de societate este actul juridic prin care doua sau mai multe persoane convin sa puna bunuri in comun, cu scopul de a realiza o anumita activitate si de a imparti eventualele foloase ce ar rezulta din aceasta activitate.

Prin incheierea contractului de societate asociatii realizeaza o tripla intelegere :

- in privinta aporturilor

- in privinta intentiei de a exercita in comun o activitate comerciala

- in privinta impartirii beneficiilor

Aceste trei chestiuni constituie elementele specifice contractului de societate.

2. Trasaturile contractului de societate

Contractul de societate este un contract civil, supus regulilor Codului Civil si a altor legi specifice.

Potrivit Art.5 din Legea 31/1990, societatile in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contracte simple, iar societatile pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut ce pot forma un inscris unic denumit act constitutiv

Pentru validitatea contractului de societate acesta trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma. Conditiile de fond sunt comune tuturor contractelor si sunt prevazute in Art.1.179 Cod Civil, respectiv capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul si cauza contractului. In ceea ce priveste conditiile de forma, acestea se refera la incheierea contractului de societate in forma autentica si semnarea acestuia de catre toti asociatii.

3. Caracterele juridice

a) Caracterul plurilateral – contractul de societate are forma valabila doar cu participarea a cel putin doi asociati. Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unui singure persoane.

b) Caracterul comutativ – intinderea obligatiei de aport a fiecarui asociat este cunoscuta din momentul incheierii contractului

c) Caracterul oneros – Art.1.881 Cod Civil, fiecare asociat urmareste un castig care se concretizeaza in profitul net realizat de societate

d) Caracterul solemn – potrivit Art.5 din Lega 31/1990 republicata, drept commercial, actul constitutive se incheie sub semnatura private, se semneaza de toti asociatii, sau in caz in subscriptie publica, de fondatori.

e) Caracterul consensual – contractul de societate se incheie prin simplul acord de vointa al partilor

f) Caracterul sinalagmatic – obligatiile nascute din contractul de societate sunt reciproce si interdependente

II. REGLEMENTARE

Codul Civil cuprinde principalele norme ale dreptului civil constituind cel mai insemnat izvor al acestei ramuri de drept si a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865 Actul a fost actualizat in decursul timpului prin acte normative care au abrogat, modificat sau completat unele dispozitii, ajungandu-se la forma la forma actuala si anume Noul Cod Civil Legea 287/2009.

Conflictul de legi rezultand din intrarea in vigoare a Noului Cod Civil precum si legislatia civila existenta au dus la aparitia Legii 71/2011, lege care pune in aplicare Legea 287/2009 incepand cu 1 octombrie 2011.

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de o parte au fost introduse elemente noi care nu erau reglementate expres pana acum, iar pe de alta parte, anumite concepte precum clauza penala, raspunderea contractuala, sau incetarea contractului au suferit schimbari substantiale.

Clauza penala este reglementata de Art.1.538-1.543 din Noul Cod Civil, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale. Elementul de noutate esrte acela ca se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea obligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare unde clauza penala era raportata la ‘(ne)executarea unei obligatii’. Tot ca elemente de noutate avem faptul ca debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii contractuale, creditorul poate cereri executarea clauzei penale fara a fi obligat sa dovedeasca existenta unui prejudiciu, iar ca principiu, instantele de judecata nu pot interveni asupra clauzei penale (aici legea prevede in Art. 1.541 doua exceptii).

Noile prevederi reglementeaza si definesc in mod explicit cauzele exoneratoare de raspundere contractuala si efectele acestora. Astfe Forta Majora devine un eveniment extern imprevizibil, inevitabil, invincibil absolut, iar Cazul Fortuit un eveniment care nu a putut fi nici prevazut, nici preintampinat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca avenimentul s-ar fi produs. Aceste aspecte sunt reglementate in Art.1.351-1.354 Noul Cod Civil.