Continutul Raportului Juridic de Serviciu

Extras din referat Cum descarc?

Continutul raportului juridic de serviciu
Ca orice raport juridic, si continutul raportului juridic de serviciu al functiei publice este alcatuit din totalitatea drepturilor si indatoririlor consecrate legal.
In ansamblul lor, drepturile si obligatiile constituie situatia juridica legala a functionarilor publici, fiind asigurate si garantate de stat prin mijloacele juridice de natura material, civila, administrativa si chiar penala. 
Drepturile recunoscute de lege functionarilor publici reprezinta, totodata, aspecte importante care creioneaza conduita profesionala a acestora, dar si conduit lor privata si sociala.
Dupa cum se apreciaza in mod intemeiat intr-o lucrarea contemporana, in realitate nu exista drepturi si obligatii independente unele de celelalte. Fiecarui drept ii corespunde o obligatie corelativa si, fiecare obligatie se naste, la randul ei, dintr-un drept.
Astfel, drepturile ca si obligatiile unui functionar public sunt determinate pe cale generala, impersonala si imperativa si au un caracter obiectiv, adica sunt "legate" de functia publica in cauza si nu de functionarul public, ele fiind aceleasi pentru orice persoana care detine aceeasi functie publica. 
1. Drepturile functionarilor publici 
Drepturile funtionarilor publici sunt consacrate si garantate de dispozitiile Constitutiei, ale Statutului functionarului public in forma sa actuala si de alte reglementari speciale existente in materie.
Fiind cetateni ai statului roman, functionarii publici vor avea drepturile si desigur, obligatiile pe care Constitutia le prevede si le garanteaza pentru toti cetatenii sai. Ei au insa si drepturi speciale, unele dintre ele fiind commune tuturor functionarilor publici, altele numai anumitor categorii de functionari publici. 
a) Dreptul la opinie al functionarului public (art. 27 din Legea nr. 188/1999).
Primul dintre drepturile functionarilor publici, recunoscut functionarului public de actualul statut in art. 27 este dreptul la opinie. 
Acest drept isi gaseste temei si in dispozitiile constitutionale care reglementeaza dreptul tuturor cetatenilor la libera exprimare, mai exact in art. 29 care reglementeaza libertatea gandirii, a opiniilor precum si a credintelor religioase si in art. 30 care declara caracterul inviolabil al libertatii de exprimare a ganduriloe, a opiniilor. Asadar, legiuitorul garanteaza atat libertatea de a avea o anumita opinie, cat si libertatea de a exprima aceasta opinie. 
In literatura de specialitate s-a precizat ca acest drept al functionarilor publici ar trebui analizat distinct, in timpul serviciului si in afara lui.
Astfel, potrivit acestei opinii, in timpul serviciului, functionarul public este tinut de obligatia de neutralitate care ii impune sa faca dovada unui minim de loialitate fata de Guvern. In afara serviciului, dreptul la opinie este conditionat de respectarea obligatiei de rezerva si de masura in exprimarea opiniilor sale. 
Pentru a sigura totusi o protectie juridica completa a functionarilor fata de posibile discriminari rezultate din exercitarea dreptului la opinie, s-a prevazut interzicerea oricarei discriminari intre functionarii publici pe criterii politice, de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alta natura, privita in doctrinam ca un principiu de exercitare a drepturilor functionarilor publici.
Enumerarea criteriului politic, ca prim criteriu care elimina orice discriminare a fost criticata in doctrina, considerandu-se ca este consacrata astfel o recunoastere, in mod voalat si indirect, a dreptului functionarilor publici de a face politica, drept specific statelor cu democratia consolidata, dar premature a fi introdus in legislatia romaneasca actuala. 
b) Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea statutului si care il vizeaza in mod direct (art. 28 din Legea nr. 188/1999).
Dreptul functionarului de a fi informat cu privire la deciziile care il privesc reprezinta un aspect al dreptului fundamental la informatie, garantat de Constitutie in art. 31. Acesta este un adevarat drept fundamental deoarece dezvoltarea materiala si spirituala a omenirii, exercitarea drepturilor prevazute de Constitutie, implica si posibilitatea de a receptiona date si informatii privind viata economica, sociala, culturala etc. 
Analizand continutul art. 28 din Legea nr. 188/1999, se constata ca recunoasterea dreptului functionarului public de a fi informat este conditionata de continutul deciziei, care trebuie sa-l privesca direct pe functionar pentru a se naste dreptul de a fi informat. Informarea este sinonima cu comunicarea sau trebuie inteleasa intr-o acceptiune lata sensu, care include comunicarea, publicarea, afisarea, ca si furnizarea informatiilor solicitate in mod legal de functionar. 
c) Dreptul la asociere sindicala (art. 29 din Legea nr. 188/1999).
Cel de al treilea drept recunoascut functionarilor publici este dreptul la asociere sindicala. Dreptul de asociere este calificat in literatura de specialitate ca fiind fundamentul indispensabil al celor mai multe libertati colective. 
Constitutia il consacra in art. 40, care garanteaza tuturor cetatenilor dreptul de libera asociere in partide politice, sindicate si alte forme de asociere.
Dreptul de asociere sindicala, este un drept fundamental, social politic, clasificat, de regula, in categoria libertatilor de opinie, alaturi de libertatea constiintei, libertatea de exprimare etc, cu care si prin care se explica in ce priveste continutul sau.
Dreptul pe care il recunoaste art. 29 din legea cadru a functionarilor publici presupune pentru functionarul public urmatoarele prerogative: dreptul de a se asocia liber in sindicate; dreptul de a adera la unele sindicate; dreptul de a exercita un anumit mandat in cadrul acestora; dreptul de a se asocial in alt tip de organizatii avand drept scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor.
Inainte de adoptarea Legii nr. 251/2006 art. 29 excepta de la exercitarea dreptului de asociere sindicala pe inaltii functionari publici, pe functionarii publici de conducere si alte categorii de functionari publici carora le este interzis acest drept prin statute speciale. Legea nr. 251/2006 a eliminate aceste interdictii, permitandu-le si acestora sa se asocieze sindical. A introdus insa anumite restrangeri ale exercitiului dreptului de asociere sindicala al inaltilor functionari publici si functionari publici de conducere, modificata recent prin O.U.G. nr. 125/2008. 
d) Dreptul la greva (art. 30 din Legea nr. 188/1999).
Dreptul la greva a fost definit in doctrina occidentala de drept public ca fiind "o incetare concertata si colectiva a muncii, in vederea obtinerii satisfacerii revendicarilor de ordin profesional.


Fisiere in arhiva (1):

  • Continutul Raportului Juridic de Serviciu.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!