Coneptul de administrație publică în țările UE

Extras din referat Cum descarc?

Din ce in ce mai des se pun fel de fel de intrebari in legatura cu odalitatile in care se poate realiza o reala integrare europeana politica, economica, culturala.
Avand in vedere functiile administratiei publice, ca principal instrument de implementare a optiunilor politico-economice, studiile de stiinta administratiei si drept comparat, elaborate in mai multe tari din Europa, si-au pus frecvent intrebarea daca exista, sau daca poate fi conceput un model european de administratie publica.
In primul rand, este vorba de a defini o administratie publica ideala, o administratie tip, care ar putea deveni realitate numai in masura in care ar insuma toate avantajele - deziderate pentru orice administratie, adica: rationalitate, eficacitate, servire optima a cetatenilor. Or, asa ceva nu exista.
Ceea ce consideram ca s-ar putea pune in discutie si ar fi conform aspiratiei noastre catre perfectiune, ar fi identificarea unui pachet de caracteristici comune diferitelor administratii europene, care ar constitui nucleul unei coerente interne pentru un ipotetic model european, distinct de alte modele posibil de imaginat. Aceasta acceptiune este oarecum mai satisfacatoare, dar ramane inca o ipoteza, deoarece vazut din acest unghi, modelul administratiei publice europene presupune corelatii sistematice care, din pacate, inca nu pot fi stabilite stiintific.
Marea fractura intre Europa de Est si Vest, existenta pana de curand, a generat dezvoltarea unor teze teoretice si practici administrative substantial deosebite intre fostele tari socialiste si cele din occidentul european. Sistemul administrativ specific statului totalitar s-a prabusit sub propriile defectiuni de constructie, iar administratia publica, construita pe principiile democratice ale statului de drept, s-a dovedit a fi superioara, astfel ca ipoteticul model al unei administratii publice europene nu poate avea in vedere decat administratia publica de tip occidental si deci, analiza noastra se va contura asupra tarilor Europei occidentale. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, in aceste tari, regasim din plin structuri si institutii administrative, candva in stare de functionare in Romania interbelica.
Conceptul de administratie publica isi are originile in interiorul statului. Aristotel a distins trei forme de exprimare a puterii. Acestea pot fi traduse, folosind o terminologie moderna ca putere legislativa, putere executiva si putere judecatoreasca. Statul absolutist, a concentrat totusi, toate cele trei functii intr-o singura mana, astfel ca diferentele dintre ele erau de interes pur teoretic. Diferentierea formelor de putere statala a capatat relevanta practica doar odata cu aparitia iluminismului, dar impreuna cu notiunea fundamentala de egalitate si libertate a indivizilor, a dat nastere la cerinta ca libertatea individuala sa fie garantata fata de statul absolut atotputernic printr-o separare organizationala a celor trei puteri. In vreme ce in statul absolutist activitatile statale ca intreg erau numite "administratie" sau guvern, separarea organizationala a puterilor a dus la o ingustare a conceptului de administratie. In consecinta, administratia, a devenit componenta puterii executive, care a fost separata de puterile legislative si judecatoreasca.
In aceasta schema organizationala, nu a ramas loc "guvernului", ca sursa independenta de putere, ci i-a ramas doar rolul de conducere, rol managerial in cadrul statului, sarcina ce tine de domeniul administratiei.
Principiul separatiei puterilor a castigat acces in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, in constitutiile Europei. Totusi, aceasta afirmatie ar trebui interpretata adaugand ca principiul a fost pus in practica cu diferite grade de strictete. Ca o consecinta, adesea a existat o discrepanta intre functiile reale si realizarea puterilor. Acest lucru a condus la evolutia diferitelor notiuni ale administratiei, una materiala si una organizationala. Administratia publica in sensul organizational este, pe de alta parte, totalitatea organelor administrative, altele decat organele legislativului, ale sistemului judecatoresc si guvernului. In toate sistemele juridice europene este posibila distingerea cercetarii pentru unirea diferitelor forme de exprimare a puterii statelor intr-o singura definitie si, in acest fel, dandu-se un contur conceptual "administratiei". Foarte evidente sunt incercarile de a da o definitie satisfacatoare in Franta si Germania. In Franta, punctul de pornire pentru conceptual material de administratie a fost separarea puterii in trei: legislatie, administratie plus guvernare si jurisdictie. Legiferarea stabileste regulile generale ale organizarii de stat.
Puterea judecatoreasca este separata de administratie in ceea ce priveste relatia acesteia cu dreptul.
Pentru puterea judecatoreasca, legatura cu dreptul este un scop in sine; pentru administratie, dreptul reprezinta limitele realizarii unor scopuri care tin atat de organizarea si executarea legii, cat si de gestiunea afacerilor statului sau ale colectivitatilor locale.

Fisiere in arhiva (1):

 Coneptul de Administratie Publica in Tarile UE.doc