Condițiile răspunderii juridice

Cuprins referat Cum descarc?

I. INTRODUCERE
II. PRINCIPIILE RASPUNDERII JURIDICE
III. FORMELE RASPUNDERII JURIDICE
IV. CONDITIILE RASPUNDERII JURIDICE

Extras din referat Cum descarc?

I. Introducere
Raspunderea, ca notiune, are un continut complex, tratat pe larg, din diferite perspective, in cadrul mai multor stiinte, in incercarea de a clarifica si a aprofunda cate o fateta a acestui concept. 
Raspunderea juridica reprezinta, alaturi de raspunderea morala, spre exemplu, unul dintre tipurile de raspundere sociala, poate cel mai important. Raspunderea juridica, ca forma a raspunderii sociale, consta in raporturile juridice care iau nastere ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite, si care cuprinde, pe de o parte, dreptul persoanei vatamate si al societatii in general de a obtine repararea prejudiciului cauzat si restabilirea ordinii de drept, iar, pe de alta parte, obligatia celui vinovat de a acoperi paguba si de a se supune sanctiunilor legale atrase de conduita sa contrara legii si celorlalte reguli de convietuire sociala. 
Raspunderea juridica presupune, ca regula, sanctiuni mai severe decat alte forme de raspundere sociala; ea implica, uneori, privarea temporara de libertate. Sanctiunea juridica este mai prompta si mai eficace, realizarea ei fiind inevitabila si obligatorie.
Raspunderea, ca si responsabilitatea, sunt notiuni filozofice al caror continut s-a circumscris, de cele mai multe ori, cu ajutorul notiunilor de liber arbitru, discernamant si liberate. Altfel spus, responsabilitatea unui individ sau tragerea lui la raspundere pentru anume fapta nu se poate concepe decat in conditiile in care acesta a actionat liber si in deplina cunostinta de cauza.
Dintr-o perspectiva istorica, s-a studiat evolutia raspunderii juridice evidentiindu-se rolul raspunderii juridice si al sanctiunii administrate de stat in ruperea cercului vicios al razbunarii, ca metoda primitiva de tragere la raspundere sociala. Momentul in care s-a statuat dreptul exclusiv al statului de a utiliza forta si de a executa sanctiunea este considerat momentul nasterii raspunderii juridice.
O alta abordare a raspunderii o propune sociologia. Astfel, s-a dezvoltat notiunea de raspundere sociala ca raspundere a individului in fata societatii din care face parte pentru prejudiciile aduse acestei societati. Raspunderea si sanctiunea apar ca doua ipostaze ale aceluiasi fenomen. Raspunderea politica, raspunderea morala, raspunderea juridica sunt tipuri de raspunderea sociala. Dreptul societatii si al statului de a impune raspunderea juridica si de a aplica sanctiunea a fost justificat prin interesul societatii de a se apara impotriva acelora cere o vatama.
Stiintele juridice de ramura, trateaza, fiecare forma specifica de raspundere juridica, iar Teoria generala a dreptului, intr-un efort de sinteza, isi propune sa defineasca si sa circumscrie cat mai exact notiunea de raspundere juridica in scopul clarificarii acestei notiuni pe cat de complexa, pe atat de necesara sistemului juridic si societatii, ca ansamblu.
De cele mai multe ori, normele juridice sunt respectate sau aduse la indeplinire de buna voie de catre cetateni, din convingerea ca ele exprima valorile de just si echitabil, sau de teama sanctiunii ce ar trebui suportata. Atunci cand, in urma incalcarii unei norme juridice, organele de stat intervin prin aplicarea unei sanctiuni, raspunderea juridica se concretizeaza. Pentru a delimita cele doua tipuri de relatii ce pot interveni intre subiectele de drept si stat, ca unic titular al dreptului de a aplica constrangerea publica, in ramura penala s-au propus notiunile de raport juridic de conformare - pentru a defini situatia inj care persoanele fizice sau juridice isi indeplinesc de bunavoie obligatiile - si raport juridic de conflict -  pentru cazul in care este necesara interventia coercitiei statului.
Doctrina romaneasca a imbratisat, in mod predominant, opinia ca raspunderea juridica reprezinta un raport juridic de constrangere care are ca obiect sanctiunea juridica, ca un complex de drepturi si obligatii conexe care se nasc -  potrivit legii -  ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii de stat, prin aplicarea sanctiunilor juridice in scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si a indrumarii membrilor societatii in spiritul respectarii ordinii de drept.
II. Principiile raspunderii juridice
Principiul legalitatii a fost formulat initial in ramura penala sub forma adagiului nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege. Astazi principiul are valoare constitutionala si este valabil in toate ramurile de drept.
Principiul raspunderii subiective sau principiul raspunderii pentru faptele savarsite cu vinovatie consta in aceea ca nimeni nu raspunde decat daca i se imputa si i se dovedeste o greseala si numai in limitele vinovatiei sale. Respectarea acestui principiu contribuie in mod esential la realizarea scopului educativ al raspunderii juridice. 
Principiul raspunderii personale se refera la faptul ca, de principiu, fiecare raspunde doar pentru fapta sa ; cu toate acestea, in ramura civila s-a instituit atat o raspundere pentru fapta altuia, cat si una pentru fapta animalelor sau a edificiilor.
Conform prezumtiei de nevinovatie nimeni nu poate fi tras la raspundere juridica, nimanui nu i se poate aplica o sanctiune pana cand nu i se dovedeste vinovatia. Prezumtia de nevinovatie este o prezumtie relativa ce poate fi rasturnata prin proba contrarie. Aceasta prezumtie se concretizeaza, din punct de vedere procedural, in faptul ca sarcina probei ii incuba celui ce acuza, intr-un sens larg sau reclamantului, procurorului, partii vatamate etc., in functie de ramura de drept avuta in vedere.
Principiul justetei sanctiunii sau al proportionalizarii sanctiunii cu fapta, cu rezultatul ei, precum si cu gradul de vinovatie al autorului faptei reprezinta un alt principiu comun tuturor formelor de raspundere juridica.
Principiul conform caruia unei singure violari a normei juridice ii corespunde o singura imputare se refera la aceea ca nimeni nu poate fi sanctionat de doua ori pentru aceeasi fapta (non bis in idem). Se admite insa cumulul formelor raspunderii juridice in cazul in care prin aceeasi fapta sunt incalcate mai multe norme juridice. Astfel, daca un salariat, aflat in exercitiul atributiunilor de serviciu, savarseste o infractiune, el va trebui sa suporte, pe langa pedeapsa penala corespunzatoare infractiunii savarsite, si o sanctiune civila patrimoniala, corespunzatoare obligatiei de reparare a prejudiciului produs prin infractiune, precum si o alta sanctiune disciplinara specifica normei de dreptul muncii incalcate prin neindeplinirea intocmai a atributiunilor de serviciu.

Fisiere in arhiva (1):

 Conditiile raspunderii juridice.docx

Bibliografie

1. https://www.academia.edu/19632445/conditiile-raspunderii-juridice, accesat la 01.06.2019
2. https://legestart.ro/raspunderea-juridica/, accesat la 01.06.2019
3. https://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/tgd/c6.html, accesat la 01.06.2019
4. https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-1357-conditiile-raspunderii-raspunderea-pentru-fapta-proprie-raspunderea-civila, accesat la 01.06.2019