Conditiile Actiunii Directe

Cuprins referat Cum descarc?

I. Introducere
II. Controlul administratiei publice
1. Controlul exercitat de Parlament
2. Controlul exercitat de autoritatile administratiei publice
3. Controlul exercitat de autoritati judecatoresti.
III. Controlul judecatoresc
1. Definirea conceptului
2. Cai de exercitare: a. actiunea directa
b. exceptia de ilegalitate
IV. Reglementari anterioare si actuale ale actiunii directe
1. Conditiile actiunii in baza Legii nr. 1/1967
2. Conditiile actiunii in baza Legii nr. 29/1990
3. Conditiile actiunii in baza Legii nr. 554/2004.
V. Conditia ca actul atacat sa fie un act administrativ unilateral
1. Delimitarea actului administrativ de adrese, circulare si de alte acte juridice ale autoritatilor administrative
2. Refuzul nejustificat al unei autoritati administrative - specie a actului administrativ atacat.
a. Practica judecatoreasca privitoare la admiterea actiunilor contra refuzului.
b. Practica judecatoreasca privitoare la respingerea actiunilor contra refuzului.
VI. Conditia ca actul administrativ sa vatame un drept recunoscut de lege sau un interes legitim
1. Reglementarea aspectului in Constitutie.
2. Categorii de drepturi incalcate, exemplificate in practica judecatoreasca
VII. Conditia ca actul sa emane de la o autoritate publica
1. Notiunea de administratie publica in Legea contenciosului administrativ
2. Notiunea de autoritate publica dincolo de autoritatile administrative
VIII. Conditia actiunii administrative prealabile
IX. Concluzii


Extras din referat Cum descarc?

I. Introducere
Principiul separatiei puterilor, unul dintre cele mai importante principii intr-un stat de drept, impune un control reciproc al puterilor, pentru asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor oamenilor, aceasta fiind si principala ratiune pentru instituirea unui control asupra organelor administrative, si, implicit, al actelor ce emana de la ele. 
In acest sens, se contureaza notiunea de contencios administrativ, derivata din latinescul contendere (a lupta), desemnand caile de atac jurisdictionale impotriva actelor si operatiunilor administrative. Necesitatea contenciosului apare ca fiind evidenta intr-o lume organizata si guvernata de oameni, care, chiar si ca reprezentati ai puterii de stat, raman supusi greselilor. 
Contenciosul administrativ da sansa de abordare concreta a unui caz in care activitatea unor organe ale statului, care realizeaza sarcinile unei puteri de stat, este controlata de catre alte organe de stat, care realizeaza sarcinile altei puteri de stat. Este cazul controlului exercitat de instantele judecatoresti, ca si reprezentante ale puterii judecatoresti, asupra activitatii organelor administratiei publice, ca si organe ale puterii executive.
Cunoasterea regulilor si a conditiilor in conformitatea carora este permisa atacarea pe calea justitiei a actelor administrative care lezeaza interese legitime ale cetatenilor este vitala, ele contribuind la infaptuirea procesului justitiei prin corecta intelegere si aplicare a legilor, si totodata indreptarea erorilor comise de puterea administrativa. 
Asa cum in mod corect se considera in doctrina franceza, omul, ca si reprezentant al scopului puterii administrative primeaza acesteia din urma. Astfel, interesele legitime, recunoscute si garantate de lege ale omului vor fi mereu mai presus de statutul de putere a administratiei publice, trebuindu-se recunoaste cand aceasta greseste si acordandu-se totodata posibilitatea indreptarii erorilor. 
Scopul lucrarii de fata urmareste prezentarea principalei cai de exercitare a controlului judecatoresc asupra administratiei publice, si anume calea actiunii directe, cu aplicatii directe in practica judecatoreasca. O buna intelegere a importantei acestei actiuni ar apropia mai mult oamenii de notiunea de dreptate si ar putea diminua numarul de drepturi ce se pierd prin intermediul prescriptiei extinctive, pierderi cauzate, de altfel, doar de lipsa de informare si actiune a posesorilor respectivelor drepturi. 
II. Controlul administratiei publice
In conformitate cu prevederile Constitutiei, Guvernul este cel care exercita conducerea generala a administratiei publice, insa nu toate autoritatile administrative au aceeasi pozitie fata de acesta. Astfel, exista urmatoarele situatii:
- organele subordonate, care sunt controlate de Guvern tocmai in virtutea subordonarii lor;
- organe de stat centrale autonome, care sunt controlate de Guvern in virtutea art. 101 alin. (1) din Constitutie, doar daca aceasta nu instituie un control special al Presedintelui sau Parlamentului;
- organe locale ale autonomiei unitatilor administrativ-teritoriale, care sunt controlate de Guvern in virtutea dreptului de tutela administrativa. 
Totusi, in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, actele administratiei publice pot fi controlate si de celelalte doua puteri, cea legislativa si cea judecatoreasca.
Astfel, in functie de natura autoritatii care efectueaza controlul asupra administratiei publice, se face distinctia intre:
- controlul exercitat de Parlament;
- controlul exercitat de administratia publica insasi asupra ei (denumit si control administrativ);
- controlul exercitat de autoritatile judecatoresti.
In functie de regimul procedural aplicabil, se pot distinge:
- un control contencios, realizat de instantele judecatoresti, de Curtea Constitutionala, de organele administrative cu caracter jurisdictional si chiar de comisii parlamentare de ancheta;
- un control necontencios, care este fie controlul parlamentar traditional, fie controlul administrativ ierarhic.
In functie de efectele controlului, exista 2 categorii:
- un control care atrage atentionari si sanctionari ale organelor administrative si functionarilor acestora, insotite de anularea actelor emise;
- un control care atrage doar atentionari si sanctionari de natura disciplinara, excluzand anularea actelor, dar incluzand sanctiuni privitoare la raspunderea politica, contraventionala si chiar patrimoniala.
1. Controlul exercitat de Parlament
Constitutia noastra reglementeaza pe de o parte controlul parlamentar traditional, sub forma informarilor prezentate de Guvern si de celelalte organe al administratiei publice (art. 111) , a intrebarilor si interpelarilor (art. 112) , a dezbaterii rapoartelor unor organe centrale autonome (precum C.S.A.T. sau SRI), analizelor in comisiile permanente sau in comisiile de ancheta. Pe de alta parte, constitutia reglementeaza si asa-numitul control parlamentar modern care se face prin intermediul unor autoritati si institutii publice ce depind de Parlament dar nu se afla in subordinea lui. Era cazul Avocatului Poporului si al Curtii de Conturi.


Fisiere in arhiva (1):

  • Conditiile Actiunii Directe.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!