Concurența normelor penale ce stabilesc răspunderea pentru infracțiunile economice

Introducere

Perioada de tranziţie, implimentarea de noi reforme şi instaurarea unui stat de drept sunt însoţite de mari contradicţii sociale, de izbucnire a multor fenomene negative, inclusiv şi a celor care dezorganizează viaţa socială. Reformele social-economice au determinat caracterul divergent al proceselor ce au loc în ţară, al fenomenelor coexistente în societate. Iar aceasta îngreunează înţelegerea tendinţelor şi legităţilor sociale. În aceste circumstanţe sporeşte rolul dreptului în formarea viitorului model economic al societăţii. Specificul perioadei de tranziţie constă nu numai în aceea că reglementările care statuează raporturile economice reflectă transformările din societate. Mai trebuie luat în consideraţie faptul că însuşi sistemul economic al societăţii se cristalizează prin intermediul dreptului.

Istoria demonstrează că toate transformările de bază din viaţa social-economica întotdeauna sunt însoţite de creşterea criminalităţii, mai cu seamă în formele ei cele mai periculoase. Aşa, criminalitatea întotdeauna parazitează pe contul organismului slăbit al societăţii. În aceste împrejurări, dreptul trebuie să-şi îndeplinească rolul de regulator al pârghiilor economiei fără a se admite însă ca statul să intervină direct în viaţa economică.

Atenţia sporită a dreptului faţă de infracţionalitatea în sfera economică este determinată de ritmul accelerat al creşterii nivelului acesteia, precum şi de repercusiunile ei pe plan social. Infracţiunile economice reprezintă segmentul infracţionalităţii aflat în continuă crestere. Faptele de acest gen nu doar aduc societăţii daune economice incontestabile, dar cauzează şi prejudicii social-politice, logistice, morale etc.

Modificarea manifestărilor criminogene în sfera economică condiţionează necesitatea perfecţionării mijloacelor de influenţare juridică, în primul rând a mijloacelor dreptului penal, ca cele mai eficiente mijloace de influenţare juridică. În acest sens, în vederea lichidării lacunelor şi contradicţiilor din legea penală, legiuitorul trebuie să dea dovadă de promptitudine şi prospectivitate la adoptarea, modificarea sau abrogarea normelor cu privire la infracţiunile economice. Nevoia de asigurare juridică a raporturilor economice în transformare pune în faţa ştiinţei sarcina de elaborare a teoriei de asigurare a legalităţii în sfera economică.

Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de criminalitate, înca se mai constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise in domeniul economic, financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie.

Scopul prezentei lucrări constă în analiza concepţiilor, ipotezelor, afirmaţiilor doctrinare, ale specialiştilor în materie de drept penal ce ţin de problematica concurentei dintre normele penale care stabilesc raspunderea pentru infracţiunile economice.

De asemenea, un obiectiv imediat este acela de a sublinia faptul ca problematica criminalităţii economice nu este deloc una simpla. Fenomenul criminalităţii capată o complexitate deosebită prin factorul uman implicat (ne referim aici atît la persoana care a savîrsit o infractiune cît şi la victima acesteia), precum şi un şir de alţi factori criminogeni ce generează criminalitatea economica.