Conceptul de Participatie Penala

Extras din referat Cum descarc?

Sectiunea I:
Consideratii generale
1. Notiuni si caracterizare
Potrivit reglementarilor in vigoare si a sustinerilor din doctrina, exista participatie penala ori de cate ori cate o infractiune este savarsita de un numar mai mare de persoane decat cel indispensabil, in raport de natura ei. (1.)
Infractiunea - susceptibila de a fi comisa de o singura persoana sau, in mod necesar, de un anumit numar de autori - se poate savarsi uneori, in mod ocazional, prin cooperarea mai multor persoane, care contribuie, intr-o masura mai mare sau mai mica si cu o pozitie subiectiva identica sau diferita, la infaptuirea ei; in asemenea caz, fapta prevazuta de legea penala apare ca o realizare colectiva, ca o rezultanta a contributiei conjugate a tuturor acelor persoane, denumite participanti.(2)
Spre deosebire de celelalte forme ale pluralitatii de infractori, pluralitatea ocazionala sau participatia nu este determinata de natura faptei sau de conditiile in care aceasta ar putea fi realizata, ci are caracter intamplator, ocazional, fiind determinata de anumite conditii concrete, in care realizarea prin cooperare a unei infractiuni apare ca mai avantajoasa sub raportul savarsirii sau a ascunderii urmelor ei. (2.)
In cazul infractiunilor intentionate, participatia penala apare ca o conlucrare cu intentie a doua sau mai multor persoane la savarsirea aceleiasi infractiuni. Orice contributie neintentionata este in acest caz incompatibila cu ideea de participatie penala. La infractiunile din culpa, participatia apare ca o contributie involuntara, din culpa a doua sau mai multe persoane la savarsirea in mod nemijlocit a unei fapte prevazute de legea penala. 
Participatia penala se prezinta sub mai multe forme, in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o dau la savarsirea faptei. Aceste forme corespund diferitelor moduri de cooperare la savarsirea infractiunii.
Art. 23 C. pen. se refrera in mod expres la ,,participanti", intelegand prin acestia persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autor, instigator sau complice. Desi titlurile marginale ale art. 23-26 se refera la participanti, in realitate aceste texte definesc activitatea participantilor, modalitatea prin care fiecare contribuie la savarsirea aceleiasi fapte, concluzie ce rezulta si din plasarea acestor articole intr-un capitol denumit ,,Participatia", situat in titlul II care se ocupa de infractiune. O asemenea asezare se explica prin faptul ca dreptul penal se intereseaza doar de infractiune, iar de infractor numai sub aspectul responsabilitatii, studiul persoanei infractorului fiind de domeniul criminologiei.
Enumerand cele trei categorii de participanti, textul legii mentioneaza primul pe autor, desi, din punct de vedere cronologic, activitatea instigatorului este anterioara celei autorului, intrucat instigatorul are initiativa faptei penale. Explicatia este aceea ca autorul conditioneaza existenta celorlalte forme de participatie. Fara autor nu poate exista nici instigator, nici complice. Dar formele de vinovatie ale participantilor pot fi diferite, in sensul ca autorul poate fi mai putin vinovat, sau deloc, fata de instigator sau complice (participatia improprie). Asa se explica de ce, in partea speciala, legea penala a incriminat expres unele acte de instigare sau complicitate in cazul unor fapte care altfel nu ar constitui infractiuni, cum ar fi cel al determinarii sau inlesnirii sinuciderii (art. 179). Fara activitatea autorului celelalte activitati ale participantilor nu au relevanta juridica penala, nu sunt forme ale participatiei penale, putand constitui infractiuni de sine statatoare, daca prin ele insele realizeaza continutul unei infractiuni distincte, sau fapte penale sui generis, prevazute expres de lege, cum ar fi in cazul instigarii neurmate de executare.
Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri, legea penala si-a indreptat atentia asupra faptelor care se comit cu participarea mai multor persoane. 
In dreptul comun complicii, instigatorii erau asimilati deseori cu autorii si primeau aceeasi pedeapsa. Daca era vorba de copii sau de sclavi, care au fost folositi ca instrumente in savarsirea unei infractiuni (de ex. stapanul indemna pe sclav sa fure sau sa ucida), acela care raspundea era stapanul, sclavul sau copilul fiind absolviti de raspundere pentru faptele comise. Romanii denumeau pe complicii conscii, in opozitie cu coautorii, auctores. Se pedepseau atat cei care dadeau un ajutor material la infractiune, cat si cei care dadeau sfaturi, directive sau incurajau pe infractor (sprijin moral). Aristotel considera ca acela care da sfaturi pentru a se savarsi un omor trebuie pedepsit chiar mai aspru decat autorul. In vechiul drept romanesc se pedepseau la fel faptuitorii, ca si instigatorii si complicii. "Cela ce va sfatui pre altul sa faca vreo greseala sa va certa cu aceia certare cum sa va certa si cela ce va face greseala"; "Cela ce va da altuia arme sau cai sau bani pentru sa mearga sa ucida pre altul sau de va da scari sau funii pentru sa faca vreun furtisag sa va certa ca un ucigatoriu si ca un fur, pentru ca sa cheama sotie cu dansii". 
Istoria legislatiei romanesti atesta dispozitii privind participatia incepand cu pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab, de cele mai multe ori insa in legatura cu sanctiuni ale anumitor infractiuni, deci prin intermediul pluralitatii naturale (bigamia, adulterul, inversiunile sexuale, abandonarea serviciului de catre functionarii coalizati, razvratirea colectiva, concubinajul intre minori, sinucidere prin sorti si jocul de noroc) sau constituite (complotul, asociatia pentru comiterea de infractiuni si banda sau ceata organizata). 
Participatia penala, ca institutie distincta, primeste o reglementare generala in Codul penal de la 1864, sub denumirea de complicitate - art. 47-56. Codul de la 1936 contine o reglementare superioara celei anterioare. Spre deosebire de aceasta, care prevedea doar complicitatea, Codul de la 1936 cuprinde si instigarea, intr-o sectiune aparte numita ,,participare" - art. 120-125. Totusi, nici acest act normativ nu cuprinde autorii si coautorii. Deficienta este remediata de catre Codul penal de la 1968, in vigoare si astazi cu numeroase modificari si completari, care enumera printre participanti si ,,autorul". De aici rezulta ca s-a avut in vedere si acea situatie in care latura obiectiva a infractiunii este rezultatul contributiei nemijlocite a mai multor persoane, adica a mai multor autori - coautorii. De asemenea codul anterior se raporta la infractiune, iar nu la fapta prevazuta de legea penala, deci, pentru a exista participatie, fapta trebuia comisa cu intentie de catre toti participantii. Daca autorul nu putea raspunde penal nu mai exista participatie, iar instigatorii si complicii pierdeau aceasta calitate si deveneau autori. In codul actual ei raman participanti in cadrul unei forme speciale a participatiei - participatia improprie. Asa cum s-a aratat mai sus, Codul penal actual nu a reglementat si o a patra forma de participatie, si anume organizatorul.
2. Felurile participatiei penale
In stiinta dreptului penal se fac mai multe clasificari privitoare la felurile participatiei penale. 
Astfel, in functie de atitudinea psihica a participantilor putem avea:
2 participatie proprie, cand toti participantii actioneaza cu o pozitie subiectiva identica si anume cu intentie ori din culpa. Uneori se considera ca nu este posibila culpa la toti participantii intrucat, intr-o asemenea ipoteza, nu se mai realizeaza legatura subiectiva, coeziunea psihica dintre participanti, una din conditiile participatiei penale. Participatia proprie se gaseste in formele: autorat, coautorat, instigare si complicitate. precum si 
3 participatie improprie, cand unul dintre participanti (autorul) savarseste fapta prevazuta de legea penala din culpa sau vinovatie, iar ceilalti (instigatorul, complicele) determina, inlesnesc sau ajuta in orice mod, cu intentie, la savarsirea ei. 
Dupa felul contributiei participantilor, se distinge:
4 participatie omogena, atunci cand toti participantii contribuie la savarsirea infractiunii in aceeasi calitate - coautori si 
5 participatie eterogena, in cazul in care participantii prestand o contributie diferentiata, coopereaza la comiterea faptei prevazuta de legea penala in calitati diferite: autor-instigator, autor-complice, autor-instigator-complice


Fisiere in arhiva (1):

  • Conceptul de Participatie Penala.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!