Codul Deontologic al Magistratilor

Extras din referat Cum descarc?

STATUL MAGISTRATULUI
Justitia ca functie si principiul separatiei puterilor in stat
In dreptul modern justitia este o functie fundamentala a statului, administrarea ei fiind unul dintre atributele puterii suverane. Aceasta functie presupune existenta unui serviciu public cu o structura corespunzatoare activitatii jurisdictionale.
Justitia ca functie, dar si ca ansamblu de organe este in acelasi timp si o institutie alcatuita din persoane, integrata in sistemul politic, economic, social.
In doctrina clasica, intr-un stat democratic puterea emana de la popor, puterea este unica si suverana. Realizarea ei se face prin diferite categorii de organe, corespunzator anumitor functii. In acest context se vorbeste de principiul separatiei puterilor in stat, sau altfel spus de principiul controlului si echilibrului reciproc. Principiul presupune separarea functiilor in stat. De asemenea, principiul presupune analiza raporturilor constitutionale dintre cele trei functii (legislativa, executiva, judecatoreasca).
In raportul dintre puterea legislativa si cea judecatoreasca prima nu poate interveni in procesul de realizare a justitiei. Dreptul de control al Parlamentului se exercita prin reglementarea organizarii judecatoresti, statutului magistratului, edictarea normelor de competenta si de procedura propriu-zisa. Acest lucru il face organul legislativ cu respectarea principiului neretroactivitatii legii.
Puterea judecatoreasca exercita la randul sau un control asupra puterii legislative (exprimata prin solutionarea contestatiilor la alegeri ori prin judecarea unui membru al Parlamentului). 
Pe de alta parte, judecatorul este oprit (art. 5 C. civ.) sa se pronunte prin dispozitii generale.
Fata de puterea executiva. puterea judecatoreasca depinde in unele aspecte, cum ar fi numirea judecatorilor de catre Presedintele Romaniei. Aceasta dependenta este numai aparenta, deoarece numirea se face la propunerea CSM. In schimb, puterea judecatoreasca exercita un control asupra puterii executive, prin faptul ca solutioneaza cererile persoanelor vatamate prin acte administrative nelegale (prin contenciosul administrativ - Legea nr. 504/2004).
Exista principii si norme care asigura concret respectarea raporturilor constitutionale intre puterea judecatoreasca si celelalte puteri. In acest sens mentionam; principiul realizarii justitiei prin organele sale si reglementarea stricta a competentei generale a instantelor judecatoresti (sfera puterii judecatoresti).
O functie importanta a justitiei o constituie si posibilitatea controlului constitutionalitatii legilor. 
Prin urmare, magistratul, si, in special, judecatorul are un rol esential in statul de drept, el impunandu-si puterea de control nu numai fata de subiectii de drept, ci si fata de celelalte puteri. Insa tocmai datorita specificului activitatii magistratului trebuie sa i se asigure garantii ale independentei fata de celelalte puteri.
Fata de puterea executiva, puterea judecatoreasca se afla intr-un raport aparent de dependenta, cel putin prin faptul ca magistratii sunt numiti in functie de Presedintele Romaniei la propunerea CSM.
Una dintre cele mai importante garantii ale separatiei de celelalte puteri este reprezentata de principiul independentei judecatorului.
Notiunea de magistrat si de magistratura
Derivand din termenul latinesc magistratus, conceptul a determinat in timp persoana investita cu autoritate publica jurisdictionala.
Conform art. 1 din Statutul judecatorilor si procurorilor (Legea nr. 303/2004), magistratura este activitatea desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Termenul de magistrat a fost utilizat de toate legile de organizare judiciara, incepand cu cea din 1865 si terminand cu fosta lege de organizare judecatoreasca (Legea nr. 92/1992).
Dupa ce in forma initiala a Legii de organizare judiciara nr. 304/2004 regasim termenul de magistrat, prin modificarea adusa de Legea nr. 247/2005, termenul nu se mai regaseste ca atare in lege, fiind inlocuit de sintagma judecator/procuror. In schimb activitatea acestora este in continuare desemnata prin termenul de magistratura.
De lege lata, conceptul de magistrat are o sfera mai larga, desemnand atat pe judecator cat si pe procuror. De altfel, vorbim in desemnarea celor doua categorii, de corpul magistratilor.
In doctrina au fost propuse o serie de principii ale constituirii corpului magistratilor: 
- unitatea corpului magistratilor, in sensul ca lor li se aplica reguli unitare de numire, promovare, sanctionare etc. indiferent de functie si de locul ocupat in ierarhia profesionala; 
- ierarhia functiilor se stabileste in raport de gradul profesional sau nivelul instantei sau parchetului.
Categorii de magistrati
Judecatorii
Judecatorul este persoana cu studii juridice superioare care, in conditiile prevazute de lege, este investita in functie de catre stat prin reprezentantii sai constitutionali, cu drepturi si obligatii specifice derivand direct din Constitutie si din lege si care au dreptul si responsabilitatea aplicarii legii in cadrul sistemului instantelor judecatoresti.
Procurorii
Procurorul este persoana fizica absolventa de studii juridice superioare investita in functie in conditiile specifice prevazute de lege, de catre stat prin reprezentantii sai legali, independenta, impartiala si stabila care are dreptul si responsabilitatea sa asigure si sa supravegheze aplicarea legii in cadrul organizat al parchetelor de pe langa instantele judecatoresti.
Constitutia consacra o sectiune separata Ministerului Public, in capitolul care reglementeaza Autoritatea judecatoreasca. 
In privinta naturii juridice a institutiei procurorului, el este considerat magistrat de legea in vigoare, cu drepturi si obligatii identice cu cele ale judecatorului.
Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete.
Judecatorii si procurorii militari
Dupa ce Legea nr. 54/1993 privind organizarea instantelor si parchetelor militare a fost abrogata prin Legea nr. 247/2005 si Legea statutului magistratilor reconfigureaza categoria magistratilor militari. De fapt, statutul contine doar dispozitii referitoare la numire, salarizare, pensie, transfer etc.
In schimb, legea de organizare judiciara consacra un capitol distinct instantelor militare.
Auditorii de justitie
Conform art. 16 din Legea de organizare, cursantii Institutului National al Magistraturii au calitatea de auditor de justitie.
In perioada cursurilor, auditorii de justitie efectueaza stagii de practica la instante si parchete, asista la activitatea de judecata si de urmarire penala. Ei beneficiaza de o bursa cu cuantumul unei indemnizatii lunare corespunzatoare junctiei de judecator sau procuror stagiar.
Judecatorii si procurorii stagiari
Sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), pe baza mediei generale de absolvire a Institutului National de Magistratura.
Ei pot fi numiti numai la o judecatorie sau la un parchet de pe langa judecatorie, In functia lor ei se bucura de stabilitate. Durata stagiului este de 1 an.
Judecatorii stagiari judeca numai anumite categorii de litigii (art. 23 din Statut).
Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii, sa efectueze acte procedurale numai sub coordonarea unui procuror definitiv si cu contrasemnatura acestuia.
Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. Daca este respins, se va prezenta la sesiunea urmatoare. Lipsa nejustificata de la acest examen sau respingerea la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator/procuror stagiar.
Examenul de capacitate poate fi sustinut in cel mult 2 ani. 
Magistratii asistenti
Sunt persoanele cu studii juridice superioare numite in functie la Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre C.S.M. care asigura profesional pregatirea sedintelor de judecata si judecarea cauzelor, cu vot consultativ.
Statutul sau este aproape identic cu cel al magistratului, reprezentand insa o categorie profesionala distincta, cu caracteristici proprii in ceea ce priveste recrutarea si atributiile.
Activitatea magistratului asistent nu se confunda cu cea a grefierului de sedinta.
Magistratii asistenti redacteaza incheierile hotararile judecatoresti. Poate influenta hotararea nepronuntata prin prezentarea jurisprudentei in materie, a legislatiei aplicabile si a dreptului comparat.
Conditiile generale de numire sunt aceleasi cu cele prevazute de lege pentru judecatori si procurori.


Fisiere in arhiva (1):

  • Codul Deontologic al Magistratilor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!