Cesiunea de creanta

Extras din referat Cum descarc?

Introduc?r?
Obligatiil? civil?, in s?ns larg, sunt supus? transmisiunii atat in privinta laturii lor activ?, cat si in privinta laturii lor pasiv?. C?siun?a d? cr?anta s? discuta in l?gatura cu latura activa a raportului juridic obligational si ar? ca ?f?ct succ?siun?a unui nou cr?ditor (c?sionarul) in locul cr?ditorului pr?c?d?nt (c?d?ntul) cu toat? ?l?m?nt?l? acc?sorii, in ac?l?asi conditii juridic? cu opozabilitat?a tuturor ?xc?ptiilor, chiar si a c?lor p?rsonal?. Transmit?r?a cr?ant?i izvorast? din acordul d? vointa intr? v?chiul cr?ditor (c?d?ntul) si noul cr?ditor (c?sionarul) car? il succ?d?. C?siun?a ?st? asadar un contract car? ar? ca scop transf?rar?a unui dr?pt d? cr?anta, contract car? poat? fi cu titlu on?ros sau cu titlu gratuit.
Origin?a istorica a c?siun?i d? cr?anta
C?siun?a d? cr?anta isi ar? origin?a in dr?ptul privat roman, fiind una dintr? multipl?l? ingionizitati al? jurisprud?nt?i roman?. Initial, dr?ptul roman nu admit?a ca intr-un vinculum iuris sa intr? un alt cr?ditor.Transmit?r?a intr? vii a un?i cr?ant? ?ra, t?or?tic, inadmisibila, d?oar?c? raportul obligational atat din punct d? v?d?r? activ (dr?ptul cr?ditorului), cat si din punct d? v?d?r? pasiv (pr?statia d?bitorului) av?a un caract?r strict p?rsonal. Pr?statia d?bitorului ?ra indisolubil l?gata d? p?rsoana cr?ditorului b?n?ficiar al pr?stati?i, asa pr?cum dr?ptul cr?ditorului ?ra indisolubil l?gata d? p?rsoana d?bitorului caruia av?a dr?ptul sa pr?tinda pr?statia, astf?l incat nici o schimbar? d? p?rsoan? nu s? put?a fac?.Asa cum insa c?rint?l? vi?tii au r?clamat o as?m?n?a inlocuir?, jurisconsultii romani, fara a n?ga principiil? traditional? p? d? o part? si p? d? alta fara a r?cunoast? d?schis institutia c?siunii d? cr?anta, au r?curs laaplicar?a unor institutii d?ja ?xist?nt? p?ntru a ating? practic r?zultatul c?siunii. Initial una dintr? ac?st? institutii fu novatia . 
In?ficacitat?a novati?i a s?rvit t?m?i p?ntru a r?curg? la un alt proc?d?u, numit procuratio in r?m v?rso, car? a stat la baza ?voluti?i tr?ptat? a instituti?i c?siunii d? cr?anta. Astf?l, cr?ditorul c?d?nt, imput?rnic?a prin mandat un t?rt (c?sionar) cu dr?ptul d? a-l ch?ma p? d?bitor in justiti? si d? a incasa astf?l cr?anta sa, fiind ?lib?rat totodata d? obligatia da a-i r?stitui tot c??a c? a incasat d? la d?bitor. Procuratorul, actionand din cont propriu, dar in num?l? c?d?ntului, ?ra calificat dr?pt procurator in r?m suam. In calitat? d? r?clamnat figura num?l? c?d?ntului, iar incasar?a datori?i s? fac?a in favoar?a procuratorului. Ac?st proc?d?u nu ?st? o v?ritabila c?siun?, d?oar?c? c?d?ntul raman?a a fi titularul cr?nt?i pana in mom?ntul condamnarii d?bitorului, dupa car? c?sionarul doband?a un dr?pt ind?p?nd?nt . 
L?gislatia din ?poca imp?riala a r?usit sa ?limin? ac?st? n?ajunsur, inc?pand astf?l a s? contura c?siun?a d? cr?anta ca instituti? autonoma, fapt datorat introduc?rii actio utilis suo nomin?, car? conf?ra c?sionarului un dr?pt autonom d? a c?r? d? la d?bitor plata cr?ant?i, iar instituir?a obligativitatii informarii d?bitorului d?spr? c?siun?a c? a avut loc, ?xclud?a posibilitat?a d?bitorului d? a fac? plata c?d?ntului. Dupa ac?st? inovatii l?gislativ?, c?sionarul doband?a si put?a valorifica fata d? d?bitor ac?lasi dr?pt d? cr?anta in baza raportului d? c?siun?, car? d? altf?l s-aind?partat d? mandat si a asumatconfiguratia un?i institutii noi - c?siun?a d? cr?anta .
Astf?l, c?siun?a d? cr?anta, admisa in dr?ptul roman, la inc?put p? cal? indir?cta, iar mai tarziu si p? cal? dir?cta, p?rf?ctionata in dr?ptul m?di?val, a d?v?nit, in dr?ptul mod?rn, un mijloc autonom, d? dr?pt comun, prin car? s? pot transmit? dr?pturil? d? cr?anta in baza un?i conv?ntii dintr? v?chiul cr?ditor (c?d?nt) si c?l car? s? substitui? lui (c?sionar). 
Notiun?a c?siun?i d? cr?anta
C?siun?a d? cr?anta ?st? o conv?nti? prin car? cr?ditorul, d?numit c?d?nt, transmit? cr?anta sa p? car? o ar? impotriva d?bitorului, d?numit d?bitor c?dat, catr? o t?rta p?rsoana, d?numita c?sionar.
Asadar, av?m, d? r?gula, 3 p?rsoan? implicat? in c?siun?a d? cr?anta, dar numai doua sunt parti in conv?nti?. Ac?asta s? inch?i? intr? c?d?nt si c?sionar. Ca urmar?, valabilitat?a c?siunii d? cr?anta s? analiz?aza in raport cu consimtamint?l? ?xprimat? d? c?sionar si c?d?nt. D?bitorul nu ?st? part? n conv?nti?. In l?gatura cu ?l? s? pun? probl?ma opozabilitatii c?siunii, astf?l incat ?f?ct?l? nascut? din c?siun? sa fi? r?sp?ctat? d? d?bitorul c?dat.
In VCC, c?siun? d? cr?anta ?ra r?gl?m?ntata in mat?ri? d? vanzar?. In NCC, ? r?gl?m?ntata in mod autonom.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cesiunea de creanta.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Bai?s S?rgiu, Rosca Nicola?. Dr?pt civil. Part?a g?n?rala. P?rsoana fizica. P?rsoana juridica. ?ditia a IV-a. Chisinau, 2011
2. Cantacuzino, Mat?i B.?l?m?nt?l? dr?ptului civil. Bucur?sti. 1998
3. I.Adam, Dr?pt civil. T?oria g?n?rala a obligatiilor, ?d. All B?ck, Bucur?sti, 2004
4. L. Pop, T?oria g?n?rala a obligatiilor, ?d. Lumina L?x, 1998
5. L?g?a 287/2009 privind Noul Cod Civil
6. Noul Cod civil, com?ntariu, doctrina, jurisprud?nta, C. S. Ricu, G..C. Fr?ntiu, D. Z?ca s.a, ?ditura Hamangiu, 2012
7. Noul Cod Civil. Com?ntariu p? articol?. Coordonatori F. A. Baias, ?. Ch?laru, R. Constantinovici, I. Macov?i, ?ditura C. H. B?ck 2012


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!