Cuprins 2 Sectiunea a 1-a. Cecuri trase asupra disponibilitstilor din contul curent 3 1. Etimologie 3 2. Definitie si norme legale aplicabile 3 3. Cecul si cambia 5 4. Emiterea unui cec reprezinta o operatiune complexa 6 5. Premisele juridice ale emiterii cecului 9 6. Utilizarea cecului ca garantie 9 7. Cazul A. Utilizarea cecului ca garantie prin scont. 10 8. Cazul B. Utilizarea cecului ca garantie prin cesiunea creantei 11 9. Cazul C. Utilizarea cecului emis de societatea comerciala, pentru plata unei datorii personale a asociatului, in beneficiul unei alte societati, al carei asociat este titularul creantei 12 10. Cuprinsul cecului. 12 11. Girul cecului 13 12. Avalul cecului 14 13. Plata cecului 15 14. Incidentele platii si regresul. 18 15. Pluralitatea exemplarelor, alterarea, anularea si inlocuirea cecului 19 16. Varietati ale cecului. Cecul circular 20 17. Cecul barat. 20 18. Cecul platibil in cont. 21 19. Cecul netransmisibil. 21 20. Cecul de calatorie 21 21. Cecul certificat. 22 22. Cecul postal. 22 23. Concluzii practice privind utilizarea cecului 23 24. Aspecte ale utilizarii cecului in S.U.A 24 Sectiunea a 2-a. Debitarea contului curent de disponibilitsti prin utilizarea cardului bancar 25 25. Scurt istoric 25 26. Aspecte generale privind emitentii cardurilor de plati. Retele si tipuri de carduri ' ' '. 26 27. Emitentii si utilizatorii cardurilor in Romania 27 Documente 32 (1) Contractul de card bancar de retragere de fonduri Lion 7 Sur 7 emis de banca credit Lyonnais 32 (2) Contractul de card de plati carte Bleue emis de banca credit Lyonnais 34 (3) Groupment des cartes bancaries ,,CARTE BLEUE" 39 (4) American Express 41 Spete 46 (1) Transferul electronic de fonduri Kashanchi v. Texas Commerce medical Bank 46 (2) Porter v.Citibank 49 Bibliografie 51
1. Etimologie. Denumirea ,,cec" (cheque, check) a aparut in Anglia medievala. Istoricii atribuie lui Thomas Gresham meritul de a fi introdus in 1557 primul cec bancar, care la sfarsitul secolului XVII functiona ca si cecul actual. Etimologia cuvantului ,,cec" este controversata. Ipoteza sustinuta de autorul italian L. Franchi, de autorul german G. Cohn si de autorul englez H. Gilbert este urmatoarea : Regii Angliei obisnuiau sa-si plateasca furnizorii prin Tezaurul Public (Court of Exchequer), predandu-le inscrisuri denumite initial bills of scaccario si mai tarziu bills of exchequer. Termenul exchequer provine de la cuvertura cu patratele, ca o tabla de sah (chequered cloth) care acoperea masa pe care se efectuau calculele contabile. Conform altei ipoteze, substantivul ,,cec" deriva din verbul "to check". in sensul de a verifica. Vincent Monteil, in prefata la Discours sur l'histoire universelle de Ibn Khaldoun (Editions Sindbad, Paris, 1978) presupune ca acest cuvant isi are originea in ,,shak", care in araba inseamna mandat. Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca stramos cecul emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice. Isocrate (436-338) in Trapezitica recomanda utilizarea cecului de calatorie, oferind exemplul lui Stratocles, cetatean atenian care, pentru a evita riscul deplasarii numerarului cu ocazia voiajului sau la Pont, a platit o suma unui bancher atenian, fiul lui Sopaios din Pont. Contra sumei platite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de calatorie. Ajungand cu bine la Pont si prezentand acel inscris lui Sopaios-tatal, acest bancher i-a platit suma inscrisa pe cec. De la cecul lui Stratocles si pana la ,,cecul-imagine" informatizat s-a produs o evolutie care acopera doua milenii. 2. Definitie ai norme legale aplicabile. Cecul este inscrisul, purtand aceasta denumire, prin care tragatorul da ordin neconditionat unei banci sa plateasca, la vedere, o suma determinata. Beneficiarul platii poate fi purtatorul cecului sau un beneficiar determinat (cec de plata) sau poate fi insusi tragatorul (cec de retragere). Reglementarea legala a cecului este cuprinsa in Legea nr. 59 din 1 mai 1934, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 83/1994 (M.Of. nr. 292 din 14 octombrie 1994) care a aprobat, cu unele schimbari, Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 11 din 4 august 1993 (M.Of. nr. 201 din 23 august 1993). Conform dispozitiilor art. V al Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 11/1993, Banca Nationala a Romaniei a emis Normele-cadru nr. 7 din 8 martie 1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri si Normele tehnice nr. 9 din 20 aprilie 1994 privind circulatia si standardele tehnice si de continut ale cecului. Principalele modificari aduse Legii nr. 59/1934 prin Legea nr. 83/1994 pentru aprobarea O.G.R. nr. 11/1993 sunt urmatoarele : 3 - Termenii ,,bancher", ,,banca", ,,institut de credit" au fost inlocuiti cu ,,societate bancara" si ,,societate de credit" in textul art. 3, 8, 38, 39, 41, 75, 79, 80, 82 iar termenul ,,oficiu de compensatii" cu ,,casa de compensatii" in textul art. 32, 39 si 43 pentru corelare cu terminologia introdusa prin Legea nr. 33/1991. - Competenta de a investi cecul cu formula executorie a fost atribuita judecatoriei prin modificarea art. 53 alin. 3 (si nu notariatului) modificandu-se corespunzator si dispozitiile Decretului nr. 377/1960. incheierea de investire nu este atacabila cu apel (noul alineat 4 al aceluiasi articol). - Tot judecatoriei care a investit cecul cu formula executorie i-a fost atribuita si competenta solutionarii in prima instanta a opozitiei la executare (art. 54 alin. 2 si 3). - Protestul se dreseaza si se subscrie de executorul judecatoresc si nu de notarul de stat (art. 58 alin.1, art. 59 alin.1 si art. 61 alin.2). - in situatia reglementata de alin. 2 al art. 60 protestul se dreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul platii (si nu in orice loc din cuprinsul comunei locului de plata). - Registrul de proteste se tine la judecatorie (si nu la notariat) care, in fiecare zi de luni trimite Camerei de Comert si Industrie (si nu tribunalului) tabelul protestelor inregistrate in saptamana precedenta (art. 63). - Cererea pentru anularea cecului pierdut, sustras sau distrus se adreseaza presedintelui judecatoriei locului de plata si nu presedintelui tribunalului (art. 67). Regula se aplica si cecului circular (art. 83). - Au fost abrogate art.86-88 care contineau dispozitii tranzitorii. Prin Normele-cadrul nr. 7 din 8 martie 1994 ale Bancii Nationale a Romaniei, privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri se explica, pentru uzul functionarilor societatilor bancare, dispozitiile Legii nr. 59/1934, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.' 83/1994. Standardele de continut obligatoriu ale cecurilor reglementate de Legea nr. 59/1934 sunt prezentate in anexele 1-4 la Normele-cadru nr. 7/1994 iar Normele tehnice nr. 9 din 20 aprilie 1994 reglementeaza standardele tehnice ale inscrisurilor care materializeaza aceste cecuri. Conform Normelor-cadru nr. 7/1994 ale Bancii Nationale a Romaniei societatile bancare organizate si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 33/1991 (abrogata prin Legea nr. 58/1998) precum si alte societati de credit vor putea face comert cu cecuri si presta servicii bancare specifice pentru clientii lor luandu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care pot apare pe parcursul derularii unor astfel de operatiuni. Consideram ca printre aceste precautiuni un ioc important il ocupa : consultarea fisierului central de date al Bancii Nationale a Romaniei privind cecurile protestate mai inainte de a elibera un carnet de cecuri unui client nou; verificarea regularitati succesiunii girurilor; creditarea contului beneficiarului numai ,,sub rezerva incasarii" (art. 370 alin. (1) pct. 1 Cod comercial); utilizarea, intr-o proportie covarsitoare, a formularelor de cec prebarat si netransmisibil prin gir (care poate fi girat numai in favoarea bancii beneficiarului); retragerea formularelor de cec neutilizate de la clientul care a emis cecuri fara acoperire.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
