Cuprins
- Cuprins 2
- Sectiunea a 1-a. Cecuri trase asupra disponibilitstilor din contul curent 3
- 1. Etimologie 3
- 2. Definitie si norme legale aplicabile 3
- 3. Cecul si cambia 5
- 4. Emiterea unui cec reprezinta o operatiune complexa 6
- 5. Premisele juridice ale emiterii cecului 9
- 6. Utilizarea cecului ca garantie 9
- 7. Cazul A. Utilizarea cecului ca garantie prin scont. 10
- 8. Cazul B. Utilizarea cecului ca garantie prin cesiunea creantei 11
- 9. Cazul C. Utilizarea cecului emis de societatea comerciala, pentru plata unei datorii
- personale a asociatului, în beneficiul unei alte societati, al carei asociat este titularul
- creantei 12
- 10. Cuprinsul cecului. 12
- 11. Girul cecului 13
- 12. Avalul cecului 14
- 13. Plata cecului 15
- 14. Incidentele platii si regresul. 18
- 15. Pluralitatea exemplarelor, alterarea, anularea si înlocuirea cecului 19
- 16. Varietati ale cecului. Cecul circular 20
- 17. Cecul barat. 20
- 18. Cecul platibil în cont. 21
- 19. Cecul netransmisibil. 21
- 20. Cecul de calatorie 21
- 21. Cecul certificat. 22
- 22. Cecul postal. 22
- 23. Concluzii practice privind utilizarea cecului 23
- 24. Aspecte ale utilizarii cecului în S.U.A 24
- Sectiunea a 2-a. Debitarea contului curent de disponibilitsti prin utilizarea cardului
- bancar 25
- 25. Scurt istoric 25
- 26. Aspecte generale privind emitentii cardurilor de plati. Retele si tipuri de
- carduri ' ' '. 26
- 27. Emitentii si utilizatorii cardurilor în România 27
- Documente 32
- (1) Contractul de card bancar de retragere de fonduri Lion 7 Sur 7 emis de banca
- credit Lyonnais 32
- (2) Contractul de card de plati carte Bleue emis de banca credit Lyonnais 34
- (3) Groupment des cartes bancaries „CARTE BLEUE" 39
- (4) American Express 41
- Spete 46
- (1) Transferul electronic de fonduri Kashanchi v. Texas Commerce medical
- Bank 46
- (2) Porter v.Citibank 49
- Bibliografie 51
Extras din referat
1. Etimologie. Denumirea „cec" (cheque, check) a aparut în Anglia medievala.
Istoricii atribuie lui Thomas Gresham meritul de a fi introdus în 1557 primul cec bancar,
care la sfârsitul secolului XVII functiona ca si cecul actual.
Etimologia cuvântului „cec" este controversata.
Ipoteza sustinuta de autorul italian L. Franchi, de autorul german G. Cohn si de
autorul englez H. Gilbert este urmatoarea :
Regii Angliei obisnuiau sa-si plateasca furnizorii prin Tezaurul Public (Court of
Exchequer), predându-le înscrisuri denumite initial bills of scaccario si mai târziu bills of
exchequer. Termenul exchequer provine de la cuvertura cu patratele, ca o tabla de sah
(chequered cloth) care acoperea masa pe care se efectuau calculele contabile. Conform
altei ipoteze, substantivul „cec" deriva din verbul "to check". în sensul de a verifica.
Vincent Monteil, în prefata la Discours sur l'histoire universelle de Ibn Khaldoun
(Editions Sindbad, Paris, 1978) presupune ca acest cuvânt îsi are originea în „shak", care
în araba înseamna mandat.
Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca
stramos cecul emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de
bancherii Greciei antice. Isocrate (436-338) în Trapezitica recomanda utilizarea cecului
de calatorie, oferind exemplul lui Stratocles, cetatean atenian care, pentru a evita riscul
deplasarii numerarului cu ocazia voiajului sau la Pont, a platit o suma unui bancher
atenian, fiul lui Sopaios din Pont. Contra sumei platite, bancherul atenian i-a eliberat un
cec de calatorie. Ajungând cu bine la Pont si prezentând acel înscris lui Sopaios-tatal,
acest bancher i-a platit suma înscrisa pe cec.
De la cecul lui Stratocles si pâna la „cecul-imagine" informatizat s-a produs o
evolutie care acopera doua milenii.
2. Definitie ai norme legale aplicabile. Cecul este înscrisul, purtând aceasta
denumire, prin care tragatorul da ordin neconditionat unei banci sa plateasca, la vedere, o
suma determinata.
Beneficiarul platii poate fi purtatorul cecului sau un beneficiar determinat (cec de
plata) sau poate fi însusi tragatorul (cec de retragere).
Reglementarea legala a cecului este cuprinsa în Legea nr. 59 din 1 mai 1934,
astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 83/1994 (M.Of. nr. 292 din 14 octombrie
1994) care a aprobat, cu unele schimbari, Ordonanta Guvernului României nr. 11 din 4
august 1993 (M.Of. nr. 201 din 23 august 1993).
Conform dispozitiilor art. V al Ordonantei Guvernului României nr. 11/1993,
Banca Nationala a României a emis Normele-cadru nr. 7 din 8 martie 1994 privind
comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri si Normele
tehnice nr. 9 din 20 aprilie 1994 privind circulatia si standardele tehnice si de continut ale
cecului.
Principalele modificari aduse Legii nr. 59/1934 prin Legea nr. 83/1994 pentru
aprobarea O.G.R. nr. 11/1993 sunt urmatoarele :
3
- Termenii „bancher", „banca", „institut de credit" au fost înlocuiti cu „societate
bancara" si „societate de credit" în textul art. 3, 8, 38, 39, 41, 75, 79, 80, 82 iar termenul
„oficiu de compensatii" cu „casa de compensatii" în textul art. 32, 39 si 43 pentru
corelare cu terminologia introdusa prin Legea nr. 33/1991.
- Competenta de a investi cecul cu formula executorie a fost atribuita judecatoriei
prin modificarea art. 53 alin. 3 (si nu notariatului) modificându-se corespunzator si
dispozitiile Decretului nr. 377/1960. încheierea de investire nu este atacabila cu apel
(noul alineat 4 al aceluiasi articol).
- Tot judecatoriei care a investit cecul cu formula executorie i-a fost atribuita si
competenta solutionarii în prima instanta a opozitiei la executare (art. 54 alin. 2 si 3).
- Protestul se dreseaza si se subscrie de executorul judecatoresc si nu de notarul
de stat (art. 58 alin.1, art. 59 alin.1 si art. 61 alin.2).
- în situatia reglementata de alin. 2 al art. 60 protestul se dreseaza la judecatoria
în a carei raza teritoriala se afla locul platii (si nu în orice loc din cuprinsul comunei
locului de plata).
- Registrul de proteste se tine la judecatorie (si nu la notariat) care, în fiecare zi
de luni trimite Camerei de Comert si Industrie (si nu tribunalului) tabelul protestelor
înregistrate în saptamâna precedenta (art. 63).
- Cererea pentru anularea cecului pierdut, sustras sau distrus se adreseaza
presedintelui judecatoriei locului de plata si nu presedintelui tribunalului (art. 67). Regula
se aplica si cecului circular (art. 83).
- Au fost abrogate art.86-88 care contineau dispozitii tranzitorii.
Prin Normele-cadrul nr. 7 din 8 martie 1994 ale Bancii Nationale a României,
privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri se
explica, pentru uzul functionarilor societatilor bancare, dispozitiile Legii nr. 59/1934,
astfel cum au fost modificate prin Legea nr.' 83/1994. Standardele de continut obligatoriu
ale cecurilor reglementate de Legea nr. 59/1934 sunt prezentate în anexele 1-4 la
Normele-cadru nr. 7/1994 iar Normele tehnice nr. 9 din 20 aprilie 1994 reglementeaza
standardele tehnice ale înscrisurilor care materializeaza aceste cecuri.
Conform Normelor-cadru nr. 7/1994 ale Bancii Nationale a României societatile
bancare organizate si functionând în conditiile prevederilor Legii nr. 33/1991 (abrogata
prin Legea nr. 58/1998) precum si alte societati de credit vor putea face comert cu cecuri
si presta servicii bancare specifice pentru clientii lor luându-si toate masurile pentru
eliminarea riscurilor care pot apare pe parcursul derularii unor astfel de operatiuni.
Consideram ca printre aceste precautiuni un ioc important îl ocupa : consultarea fisierului
central de date al Bancii Nationale a României privind cecurile protestate mai înainte de a
elibera un carnet de cecuri unui client nou; verificarea regularitati succesiunii girurilor;
creditarea contului beneficiarului numai „sub rezerva încasarii" (art. 370 alin. (1) pct. 1
Cod comercial); utilizarea, într-o proportie covârsitoare, a formularelor de cec prebarat si
netransmisibil prin gir (care poate fi girat numai în favoarea bancii beneficiarului);
retragerea formularelor de cec neutilizate de la clientul care a emis cecuri fara acoperire.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cecuri Trase asupra Disponibilitatilor din Contul Curent.pdf