Căile Ordinare de Atac

1. Introducere.

2. Apelul ca cale ordinara de atac.

3. Recursul.

Introducere.

În faza judecatii dupa dezbaterile judiciare în urma eliberarii sentintei sau a hotarârii judecatoresti apare o posibilitate de atac în instanta mai ierarhic superioara a hotarârilor emise de instanta de judecata care examineaza la moment cazul penal. Aceasta posibilitate sigur ca nu este oferita împotriva tuturor sentintelor judecatoresti.

Aceasta cale de atac a hotarârii se numeste cale ordinara de atac. La moment exista ca cai ordinare de atac Apelul, si Recursul.

Mai deosebim si cai extraordinare de atac cum ar fi Contestatia în anulare, Revizuirea a procesului penal si Recursul în anulare si demersul în interesul legii.

Acestea din urma se deosebesc de caile ordinare de atac.

În lucrarea de fata voi descrie caile ordinare de atac, Apelul si Recursul.

Apelul.

Apelul este o cale ordinara de atac. În apel pot fi atacate hotarârile judecatoresti cu exceptia acestora conform legii procesual penale:

1. Sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru savârsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate;

2. Sentintelor pronuntate de judecatoria militara privind infractiunile pentru savârsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate;

3. Sentintelor pronuntate de Curtea de Apel;

4. Sentintelor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie;

5. Altor sentinte pentru care legea nu prevede aceasta cale de atac.

Încheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu sentinta.

Apelul declarat împotriva sentintei se socoate facut si împotriva încheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.

Persoanele care pot declara apel

Pot declara apel:

1. procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

2. inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Sentintele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate si in ce priveste temeiurile achitarii sau încetarii procesului penal;

3. partea vatamata, in ce priveste latura penala;

4. partea civila si partea civilmente responsabila, in ce priveste latura civila;

5. martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6. orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.

Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute de punctele 2) - 4) de catre aparator sau reprezentantul lui legal.

Termenul de declarare a apelului este de 10 zile. Adica apelul poate fi declarat în decurs de 10 zile de la pronuntarea hotarârii de catre instanta de judecata. Sau dupa ce a fost facuta încheierea. Deci numai dupa ce cauza în instanta a fost solutionata.

Apelul peste termen.

Participantul la proces care a lipsit atât la judecata, cit si la pronuntarea sentintei, poate declara apel si peste termen, dar nu mai târziu decât 10 zile de la data începerii executarii pedepsei sau a

despagubirilor materiale.

Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea sentintei. Instanta de apel poate suspenda executarea sentintei atacate.

Apelul se declara prin cerere scrisa, cererea de apel trebuie sa contina:

1. Denumirea instantei la care se depune apelul;

2. Numele si prenumele apelantului, calitatea procesuala si adresa lui;

3. Denumirea instantei care a pronuntat sentinta, data sentintei, numele si prenumele