Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2239
Mărime: 17.10KB (arhivat)
Publicat de: Mircea C.
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marioara Ticlindelean
Universitatea Lucian Blaga Sibiu Master MSSRM

Extras din referat

Societatea Comerciala Magic Laguna International SRL incheie contract cu un nou angajat pe perioada determinata. Dupa o anumita perioada, drept urmare a stabilitatii in cresterea activitatii, se intocmeste un act aditional la data la care expira contractul si se modifica durata din perioada determinata in perioada nedeterminata.

Trebuie mentionat ca schimbarea duratei de angajare din perioada determinata in perioada nedeterminata se realizeaza fie prin incheierea unui act aditional prin care se modifica durata contractului, fie prin incetarea contractului de munca incheiat pe durata determinata urmata de incheierea unui nou contract de munca pe durata nedeterminata.

Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in conditiile prevazute la art. 83, si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau unei lucrari.

Art. 83.

Potrivit ultimelor modificari aduse Codului muncii, angajatorii îşi rezervă dreptul de a decide tipul de contract pe care urmează să îl încheie cu angajaţii. Acesta poate fi atât pe perioadă nedeterminată cât şi pe perioadă determinată. Art. 82 alin. (1) din Codul muncii astfel cum a fost modificat prin punctul 43 din Legea 40/2011 începând cu 30.04.2011 stabileşte că, un contract individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.

Deşi, ca urmare a modificărilor prin Legea 40/2011, Codul muncii nu mai cuprinde dispoziţii referitoare la prelungirea contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată, se păstrează existenţa unei limite maxime a duratei acestuia.

Dacă avem un CIM încheiat pe durată determinată de 36 de luni şi, prin act adiţional prelungim durata acestuia, de exemplu la 48 de luni. In aceasta situatie se stabileste o durată a unui CIM la 48 de luni ceea ce legea îmi interzice. Durata contractului individual de muncă este cea prevăzută iniţial, pe care prin act aditio-

nal vin şi o modific, dar o pot modifica până la cel mult 36 de luni.

Prelungirile nu pot depăşi durata maximă de 36 de luni. Temeiul legal îl constituie art. 82 alin. (1) din Codul muncii astfel cum va fi modificat prin punctul 43 din Legea 40/2011 începând cu 30.04.2011.

Durata pentru care s-a incheiat nu influenteaza substantial raportul dintre parti. Potrivit art. 87 din Codul muncii, in principiu, dispozitiile legale, precum si cele cuprinse in contractele colective de munca aplicabile salariatilor cu contract individual de munca pe durata nedeterminata se aplica in egala masura si salariatilor cu contract individual de munca pe durata determinata.

De exemplu, contractul de munca cu timp partial se poate incheia pe durata determinata sau nedeterminata, legea nefacand diferentieri. Totusi, contractele incheiate pe durata determinata sunt avantajoase, in general, pentru angajator, deoarece ele inceteaza automat, de drept, fara sa fie necesara aplicarea procedurii greoaie de concediere.

Nu este necesar preavizul, nu este necesara trecerea pe un alt post vacant, nu este necesara nici macar invocarea vreunui motiv de incetare. Simpla expirare a termenului este suficienta. Angajatorii sunt obligati sa informeze salariatii angajati cu contract de munca pe durata determinata despre locurile de munca vacante sau care vor deveni vacante, corespunzatoare pregatirii lor profesionale, si sa le asigure accesul la aceste locuri de munca in conditii egale cu salariatii angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata.

Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului. O copie a anuntului se transmite de indata sindicatului sau reprezentantilor salariatilor. Codul muncii asimileaza prevederile Directivei Consiliului Europei 91/383/CEE privind completarea masurilor ce vizeaza promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii muncii lucratorilor ce au un raport de munca pe durata determinata sau un raport de munca temporara si ale Directivei Consiliului Europei 99/70/CE privind acordul-cadru asupra muncii pe durata determinata.

Astfel, referitor la conditiile de angajare, salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective. Salariatul permanent comparabil este definit ca fiind salariatul al carui contract individual de munca este incheiat pe durata nedeterminata si care desfasoara aceeasi activitate sau una similara, in aceeasi unitate, avandu-se in vedere calificarea/aptitudinile profesionale.

Legea ii permite salariatului sa ia cunostinta de orice posibilitate de a-si continua activitatea, de aceasta data pe durata nedeterminata, in aceeasi unitate, deoarece contractul incheiat pe durata determinata este, adesea, dezavantajos pentru el. Exemplu La incetarea contractului incheiat pe durata determinata, salariatul nu va beneficia de indemnizatie de somaj, potrivit Legii nr. 76/2002, decat daca a avut un stagiu de cotizare mai mare de 12 luni. Daca a fost incadrat pe o durata mai mica de 12 luni, nu va beneficia de ajutor de somaj.

Preview document

Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 1
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 2
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 3
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 4
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 5
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 6
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 7
Bazele Legislative ale Securității Sănătății și Relațiilor de Muncă - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Bazele Legislative ale Securitatii Sanatatii si Relatiilor de Munca.doc

Te-ar putea interesa și

Dreptul muncii - dreptul la salarizare în reglementarea românească

1. Definitia dreptului muncii Dreptul muncii a fost definit ca fiind acea ramură a sistemului de drept alcătuită din ansamblul normelor juridice...

Determinarea decalajului regional dintre Județul Buzău și Județul Prahova

CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELOR I.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU I.1.1 POZITIA GEOGRAFICA Judetul Buzau...

Auditul de securitate și sănătate în muncă - metoda de audit cu pondere

Prezentarea firmei Date S.C. RAC S.R.L. Numele firmei: S.C. RAC S.R.L. Domeniu de activitate: Intretinerea si repararea autovehiculelor Anul...

Auditul și certificarea în ingineria securității în industrie la depozitul Universității Transilvania din Brașov

1. CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITĂRII SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 1.1. Noţiunea de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă În domeniul...

Rolul Anaf în Colectarea și Gestionarea Resurselor Statului

1. PREZENTARE 1.1 Prezentare generală Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) este un organ de specialitate al administraţiei publice...

Reglementarea Condițiilor de Muncă

A. Reglementări naţionale În România, primele reglementări juridice ale securităţii şi sănătăţii în muncă au fost adoptate la sfârşitul secolului...

Inspecția Muncii

INSPECŢIA MUNCII „Inspecţia Muncii a fost înfiinţată şi organizată prin Legea nr. 108/1999 în conformitate cu prevederile Convenţiei nr. 81 a...

Întreprinderile virtuale și organizațiile holonice

Unul din factorii care va afecta în viitor organizatiile într-un mod consistent va fi schimbarea. Atât prin viteza cât si prin dimensiune,...

Ai nevoie de altceva?