Balcani un Butoi de Pulbere

Balcani este o denumire istorică şi geografică ce provine de la Munţii Balcani. Mai este numită şi Peninsula Balcanică deoarece este înconjurată la vest, sud şi sud-est de Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Egee, Marea Marmara şi Marea Neagră. În prezent din Balcani fac parte următoarele ţări: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Grecia, Muntenegru, Republica Macedonia şi Serbia (inclusiv Provincia Kosovo).

Datorită poziţiei sale geografice, şi anume climatul mediteranean şi ieşirea la mare, în zona Peninsulei Balcanice s-au stabilit cu traiul grupurile antice precum greci, iliri, paioni şi traci. Între ei izbucneau periodic conflicte cauzate de tendinţele acaparării teritoriale, pînă cînd Balcanii au fost cuceriţi de către Imperiul Roman. Impactul cuceririi a fost impunerea culturii romane şi limbii latine în zona dată. Paralel coexista cultura elenă şi limba greacă.

În evul mediu conflictul continua, de această dată însă bizantinii, bulgarii şi sârbii se luptau pentru obţinerea supremaţiei şi controlului asupra Peninsulei Balcanice. Deja pînă la sfîrşitul secolului XVI Imperiul Otoman reuşeşte să devină el stăpînitor al acestei teritorii. Frecventele războie, care făceau din Peninsula Balcanică un teatru de războie al ţărilor europene împotriva otomanilor, au culminat cu slăbirea economică a acestei zone, fiind cea mai slab dezvoltată din Europa.

Către 1912-1913 ţările balcanice reuşesc să-şi capete independenţa de sub dominaţia otomană, însă asasinarea Arhiducelui Ferdinand de Austria în Saraievo, capitala Bosniei, duce la izbucnirea Primului Război Mondial în 1914.

Nu mult timp a trecut de la incheierea Primului Război Mondial, şi prin anii 30 ai secolului XX Germania vede în spaţiul balcanic o zonă de interes din punct de vedere geopolitic şi geosrategic. Germania considera că controlînd acest teritoriu va putea să ducă cu succes a războiului în estul continentului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Italia ocupă Albania, iar Germania ocupa Bulgaria şi toată partea continentală a Greciei. Interesul Marii Britanii în Balcani era semnificativ, deoarece îşi exercita prin inermediul acestei zone controlul asupra imenselor sale colonii. Aceasta explică de ce Churchill propunea mereu aliţilor ca armatele hitleriste să fie atacate în Peninsula Balcanică.

Perioada războiului rece nu a facut prea mult pentru rezolvarea problemelor litigioase dintre statele de aici. Dimpotrivă, după căderea Uniunii Sovietice, au pornit o serie de conflicte armate care aveau drept scop dezmembrarea Iugoslaviei.

Republica Socialistă Federală Iugoslavia a fost creată după Primul Război Mondial fiind alcătuită din Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia. Războaiele iugoslave au avut loc în perioada anilor 1991-2001 şi au fost calificate drept conflicte etnice. Ele se disputau dintre sîrbi pe de o parte şi bosniaci, croaţi şi albanezi pe de altă parte. Deasemenea dintre croaţi şi bosniacii din Bosnia şi Herţegovina şi macedonienii şi albanezii din Macedonia. Războaiele din Balcani sunt considerate ca fiind cele mai mortale conflicte după al Doilea Război Mondial. Oficial sunt considerate genociduri, iar persoanele cheie sunt acuzate de crime de război. Pentru a fi judecaţi a fost înfiinţat „Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie”

Războaiele iugoslave pot fi împarţite în două categorii diferite după conflicte:

- Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

1. Războiul din Slovenia (1991)

2. Războiul Croat de Independenţă (1991-1995)

3. Războiul Bosniac (1992-1995)

- Războaiele din zonele populate de albanezi:

1. Războiul din Kosovo (1998-1999)

2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)

3. Conflictul din Macedonia (2001)

Cauzele declanşării conflictelor în Balcani au fost nu numai etnice, la aceasta au contribuit şi factorii economici şi politici. Din punct de vedere economic Republica Iugoslavă avea mari datorii externe, salariile au rămas aceleaşi însă preţurile brusc s-au mărit. Ţara se afla totodată şi într-o stare de instabilitate politică cînd Statele Unite ale Americii, printr-o notă informativă adresată lui Slobodan Miloşevici în 1990, unde ei preziceau dezmembrarea Iugoslaviei şi războie civile. În aceste circumstanţe Croaţia şi Sloveni sunt primele state care îşi declară independenţa în 1991. Germania a recunoscut acest fapt şi prin intermediul acestor state a început să exercite influenţă şi asupra celorlalte state din componenţa Iugoslaviei. În 1995 cînd Croţia se lupta pentru „cimentarea” independenţei sale, armata americană acorda sprijin, iar CIA oferea informaţii militare croaţilor. Slobodan Miloşevici a fost avertizat de către Secretarul de Stat al SUA, Lawrence Eagleburger, privitor la despre posibila deteriorare a relaţiilor cu Statele Unite şi ia sugerat să nu întreprindă măsuri pentru împiedicarea dezmembrării Iugoslaviei.

Jurnalul „The Guardian” din 22 aprilie 2002 spune că Pentagonul a fost foarte mult implicat Războiul Bosniac. Serviciile secrete din Iran, Turcia şi SUA organizau vaste operaţiuni de contrabandă cu arme spre Bosnia. Totodata extremiştii musulmani din Bosnia erau sprijiniţi financiar şi de Arabia Saudită. Chiar şi serviciul secret german a oferit arme şi bani musulmanilor bosniaci. Războiul Bosniac a încetat după semnarea Acordului de la Dayton din 1995.