CAPITOLUL I: 3 CONSIDERATII GENERALE ASUPRA INFRACTIUNILOR CONTRA PERSOANEI 3 CAPITOLUL II: 8 INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI CA OBIECT DE OCROTIRE AL LEGII PENALE 8 II.1. Inviolabilitatea domiciliului ca obiect de ocrotire al legii penale 8 II.2. Necesitatea apararii prin mijloace de drept penal a domiciliului 9 CAPITOLUL III: 11 INFRACTIUNEA DE VIOLARE DE DOMICILIU IN DREPTUL PENAL ROMAN 11 III.1. Violarea de domiciliu in legiuirile anterioare 11 II.2. Violarea de domiciliu in Codul Penal actual 14 CAPITOLUL IV: 16 ASPECTE GENERALE ALE INFRACTIUNII DE VIOLARE DE DOMICILIU 16 IV.1. Violarea de domiciliu in conceptia legiuitorului roman 16 IV.2. Obiectul juridic si obiectul material 18 IV.2.1. Obiectul juridic 18 IV.2.2. Obiectul material 19 IV.3. Subiectii infractiunii 20 IV.4. Locul si timpul comiterii infractiunii 21 IV.5. Structura si continutul juridic al infractiunii 22 CAPITOLUL V: 24 CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII 24 V.1. Latura obiectiva a infractiunii 24 V.1.1. Cerintele esentiale ale infractiunii 24 V.1.1.1. Cazurile in care legea ordona patrunderea in domiciliul unei persoane si in lipsa acesteia 27 V.1.1.2. Cazurile in care desi legea nu ordona, nu sanctioneaza totusi patrunderea in domiciliul unei persoane fara invoirea acesteia 29 V.1.1.3 Reflectari in unele acte normative a dreptului constitutional privind inviolabilitatea domiciliului 31 V.1.2 Urmarea Imediata 32 V.1.3. Legatura de cauzalitate 33 V.2. Latura subiectiva a infractiunii de violare de domiciliu 33 V.2.1. Elementul subiectiv 34 V.2.2. Consimtamantul la patrunderea in domiciliu 35 CAPITOLUL VI: 36 FORME, MODALITATI, SANCTIUNI, ASPECTE PROCESUALE 36 VI.1. Particularitati privind formele infractiunii 36 VI.2. Varianta agravanta 36 VI.3. Sanctiuni aplicabile si aspecte procesuale 39 VI.4. Coexistenta infractiunii de violare de domiciliu cu alte infractiuni 40
Capitolul I: Consideratii generale asupra infractiunilor contra persoanei Inca din cele mai vechi timpuri importanta principiului garantarii si apararii libertatii persoanei a fost constientizata acesta fiind enuntat ca fiind parte esentiala din Declaratiile, documentele politico-juridice si actelor Romei antice precum si ale celor din timpul feudalismului, formand mai tarziu continutul fundamental al tuturor ,,Bill of rights" si al ,,declaratiei drepturilor" adoptate din secolul XVII si pana in prezent . In epoca moderna s-a considerat necesar ca proclamarea necesitatii apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sa fie facuta unitar la nivel mondial prin intermediul ,,Declaratiei Universale a drepturilor Omului" adoptata si proclamata de catre Adunarea Generala a O.N.U. la data de 10 decembrie 1948. in cuprinsul acestei declaratii s-a aratat printre altele, ca: toate fiintele umane se nasc libere si egale in drepturi, orice persoana avand dreptul la viata, la libertate si securitatea persoanei sale, nimeni neputand fi tinut in sclavie sau in servitute (sclavia si comertul cu sclavi fiind interzis in toate formele sale), nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul sau sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei sau reputatiei sale; in exercitarea drepturilor si libertatilor sale nici un om nu trebuie sa fie supus decat ingradirilor stabilite prin lege cu scopul exclusiv de a asigura respectarea drepturilor si libertatilor celorlalti, pentru a fi satisfacute cerintele moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica. In legislatia romana principii precum: garantarea dreptului la viata, a dreptului la integritatea fizica si psihica a persoanei, libertatea individuala si sigurantei persoanei, inviolabilitatea domiciliului si a resedintei, inviolabilitatea secretului corespondentei si al celorlalte mijloace legale de comunicare, interzicerea muncii fortate, au fost consacrate si aparate in legea fundamentala a tarii: Constitutia Romaniei. Respectarea acestor prevederi constitutionale este asigurata de toate ramurile dreptului potrivit cu specificul lor, o contributie importanta la consacrarea acestora avand legea penala. Cadrul juridic menit sa dea eficienta apararii acestor drepturi si libertati il formeaza Titlul II din partea speciala a Codului Penal. Obiectul juridic generic al infractiunilor contra persoanei este reprezentat de ansamblul relatiilor sociale care se constituie si se desfasoara in legatura cu apararea persoanei privita sub totalitatea atributiilor sale (viata, integritate corporala, inviolabilitate sexuala, libertate, demnitate). Aceste infractiuni prezinta un grad ridicat de pericol social, determinat, pe de o parte de importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmari ce le poate avea pentru comunitate savarsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de faptul ca de regula infractiunile contra persoanei se realizeaza, de regula, prin utilizarea unor mijloace sau procedee violente si au o frecventa deseori mai ridicata in raport cu alte categorii de infractiuni . Toate infractiunile cuprinse in titlul II al Partii Speciale au si un obiect juridic special constituit din relatiile sociale referitoare la fiecare din atributele esentiale ale persoanei luate in parte (viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, etc. ) si privite ca drepturi absolute ale acesteia, opozabile ,,erga omnes" . Aceste drepturi, denumite si drepturi personale nepatrimoniale, sunt inseparabil si indisolubil legate de persoana omului, prin ele fiind garantata si ocrotita personalitatea omului, atat sub aspect fizic, material impotriva faptelor ce aduc atingere existentei fiintei umane sau integritatii sale corporale, cat si sub aspectul drepturilor persoanei de a se manifesta in mod liber in societate cu respectarea atributelor personalitatii sale (libertatea de a actiona, demnitatea, inviolabilitatea sexuala, etc.). Subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunilor contra persoanei poate sa fie orice persoana deoarece legea nu prevede decat in cazuri speciale cerinta ca subiectul activ sa aiba o anumita calitate (ex.: in cazul infractiunii de incest subiectul activ trebuie sa fie ascendent, descendent sau frate - sora ). In anumite cazuri calitatea subiectului activ atrage incadrarea faptei intr-o varianta agravanta a infractiunii ca de exemplu in cazul omorului din culpa atunci cand subiectul activ este conducatorul de autovehicul.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
