Analiza comparativă între principalele forme de guvernământ (monarhie-republică) ale tării noastre de-a lungul timpului

Extras din referat Cum descarc?

Notiunea de ,,forma de guvernamant" are in mod evident o semnificatie juridica si ca atare formeaza obiectul de studiu, a dreptului public, in mod deosebit al dreptului constitutional. Semnificatiile notiunii nu pot fi reduse la cele juridice. Formele de realizare a guvernarii, modul de concretizare a acestora la nivelul fiecarui stat au numeroase semnificatii in plan istoric, social, politic si economic, prin urmare, formeaza obiectul de studiu al unui ansamblu de stiinte umaniste, relevandu se astfel caracterul interdisciplinar al acestei notiuni.
Desigur, problematica formelor de guvernamant nu trebuie inteleasa din perspectiva pur teoretica, deoarece guvernarea unui stat, rolul institutional si politic al sefului de stat au implicatii practice deosebite in planul vietii obisnuite a cetateanului si determina caracterele sistemului politic si constitutional ale unui stat, in special din punct de vedere al dihotomiei: stat totalitar sau stat democratic.Trebuie precizat faptul ca formele de guvernamant cele mai folosite de-a lungul timpului sunt monarhia si republica. 
Monarhia, ca forma de guvernamant, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, imparat etc.), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice in functie de traditiile regimului constitutional. Dintre acestea doua forme de guvernamant, monarhia este cea mai cunoscuta deoarece era si cea mai raspandita.
Putem clasifica acest tip de conducere ca fiind o monarhie absoluta si monarhie limitata (constitutionala). 
Cea de-a doua forma-republica, prin acest tip de guvernare se recurge reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Seful de stat - presedintele de republica- este ales direct prin vot universal, fie de catre parlament. In cazul republicii, avem trei tipuri: parlamentara, prezidentiala si semi-prezidentiala.
De-a lungul istoriei, evolutia formei de guvernamant a aratat schimbarile prin care a trecut statul roman, de la formarea Principatelor Unite, Moldova si Tara Romaneasca (1859), pana in prezent. In acest sens, vom aminti ca, potrivit Statutului lui Cuza (1864), puterile publice erau incredintate: ,,Domnului, unei Adunari Ponderate si Adunarii Elective", ,,domnia" caracterizand, deci, institutia de sef de stat. 
Constitutia din anul 1866, Subsectiunea I, ,,Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamant stabilind ereditatea in linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primo ge nitura, masculinitatea, cu inlaturarea urmasilor de sex feminin.
Aceasta constitutie a dus la modificarea formei de guvernamant a Romaniei, in sensul ca aceasta facea trecerea de la o monarhie electiva catre una ereditara, ceea ce constituia o repunere in drepturi a doleantelor Adunarilor ad hoc din 1857 si o ignorare a hotararilor Conventiei de la Paris din 1858. Termenul de ,,ereditara" si ,,straina" erau considerate conditiile necesare si suficiente care sa evite declansarea, in viitor, a unor posibile dispute politice si dinastice la succesiunea tronului. Noua forma de guvernare se ghida dupa principiul ca toate puterile statului emana de la natiune, bazandu-se totodata pe principiul separatiilor puterilor in stat, in sensul ca puterea legislativa era exercitata colectiv de catre Domn si Reprezentanta nationala, cea executiva fiind incredintata Domnului, in timp ce puterea judecatoreasca era exercitata de catre curti si tribunale. 
Dupa proclamarea Regatului (1881), domnul ,,ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al Romaniei". Monarhia este mentinuta si de constitutiile din 1923 si 1938.

Fisiere in arhiva (1):

 Analiza comparativa intre principalele forme de guvernamant (monarhie-republica) ale tarii noastre de-a lungul timpului.docx

Bibliografie

1. Ioan Muraru; Elena Simina Tanasescu: Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura All Beck, Bucuresti 2003, editia a XI-a;
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_constitutional
3. Tudor Draganu: Tratat Elementar de Drept Constitutional, Editura Lumina Lex Bucuresti 2001;
4. Cristian Ionescu: Regimul Politic in Romania, Editura All Beck, Bucuresti 2002;