Analiza comparată a procedurii extrădării pasive în raport cu procedura executării în România a unui mandat european de arestare

Extras din referat Cum descarc?

In conditiile in care criminalitatea internationala a capatat, odata cu deschiderea frontierelor, o amploare din ce in ce mai mare, cooperarea si implicit asistenta judiciara internationala in materie penala, constituie mijloace eficiente de a raspunde acestui fenomen ingrijorator.
Romania a fost si continua sa fie, atat in planul preocuparilor de ordin legislativ, cat si in cel al preocuparilor de ordin doctrinar, in avangarda luptei impotriva criminalitatii internationale, in ceea ce priveste realizarea unui cadru juridic adecvat si punerea in aplicare a prevederilor legale cu privire la cooperarea si asistenta judiciara internationala in materie penala.
Daca in trecut se folosea sintagma ,,asistenta judiciara internationala" pentru a desemna diferite forme de intrajutorare interstatala in acest domeniu, astazi folosindu-se termenul de ,,cooperare" pentru a evidentia o noua abordare: nu mai este vorba doar de a acorda, pasiv, asistenta unui alt stat in diverse proceduri judiciare, ci de a colabora activ cu toate autoritatile acelui stat. 
Lupta contra fenomenului infractional necesita combaterea lui nu numai in limitele hotarelor statului roman, ci impune masuri de colaborare si pe plan international. Printre aceste masuri, trebuie amintita extradarea pasiva, dar si executarea in Romania a unui mandat european de arestare.
Asa cum precizeaza un distins autor , extradarea pasiva reprezinta procedura prin care un stat strain solicita statului roman sa ii predea o persoana aflata pe teritoriul statului roman, intrucat acea persoana este urmarita penal, trimisa in judecata penala sau trebuie sa execute o pedeapsa, o masura de siguranta sau o alta hotarare a instantei penale in statul strain solicitant.
Totodata, mandatul european de arestare este o decizie judiciara prin care o autoritate judiciara competenta a unui stat membru al Uniunii Europene solicita unui alt stat membru arestarea si predarea unei persoane, in scopul efectuarii urmaririi penale, judecatii sau executarii unei pedepse ori a unei masuri privative de libertate. 
Pentru a reliefa accentuat trasaturile celor doua masuri mentionate mai sus, am realizat o analiza comparativa intre procedura extradarii pasive si procedura executarii in Romania a unui mandat european de arestare, identificandu-se astfel similitudini, dar si deosebiri esentiale.
Ambele masuri au un caracter jurisdictional, fiind dispuse de catre judecator, dar si un caracter urgent, motiv pentru care solutionarea lor se poate face si in timpul vacantelor judecatoresti . De asemenea, fiecare este compusa din 3 etape.
Examenul de regularitate internationala reprezinta prima etapa din cadrul procedurii extradarii pasive, ea neregasindu-se in cadrul procedurii celeilalte masuri. Etapa este destinata primirii si verificarii cererii de extradare (aspecte precum: daca cererea este insotita de acte doveditoare ale procedurii judiciare pentru care se solicita extradarea; daca in cerere exista o propunere a faptelor pentru care se solicita extradarea; etc. ), rolul principal fiind detinut de Ministerul Justitiei, care constata daca aceasta cerere are aptitudinea de a fi supusa analizei organelor judiciare. Daca procedura este neconforma, Ministerul Justitiei restituie catre statul solicitant cererea si actele anexe, argumentandu-si motivele pentru care a luat aceasta decizie, iar daca procedura a fost indeplinita cu succes, Ministerul Justitiei sesizeaza parchetul competent trimitand, totodata, cererea de extradare si actele anexe .

Fisiere in arhiva (1):

 Analiza comparata a procedurii extradarii pasive in raport cu procedura executarii in Romania a unui mandat european de arestare.docx