Administratia Publica Locala in Sistemele Constitutionale ale Italiei, Spaniei si Romaniei

Extras din referat Cum descarc?

Termenul de administratie provine din limba latina, fiind compus din prepozitia ad cu semnificatia la, catre, si minister care inseamna servitor, supus, agent, subordonat. Altfel spus, cineva in slujba cuiva.
Dificultatile in elaborarea unei definitii a administratiei publice ne determina sa apreciem ca cea mai profunda si simpla in acelasi timp definitie ii apartine germanului Otto Mayer, cel care sustinea ca administratia este tot ceea ce nu este nici legislatiune, nici justitie.
Administratie inseamna, pana la urma, o activitate complexa, impusa de existenta unui fenomen social (administrativ) si realizata de structuri create in acest scop. Cand spui administratie de indata te gandesti la doua componente - cineva care comanda si cineva care este comandat, administrat 
De ce avem nevoie de administratie publica?
- Existenta unor bunuri colective/publice: sunt furnizate ca urmare a unor alegeri publice si sunt finantate prin fonduri colective. Odata ce sunt oferinte unei persoane, ele sunt automat oferite tuturor (aparare nationala, infrastructura, iluminat public, etc)
- Existenta eficientei colective: urmarirea exclusiva a interesului personal poate fi, in anumite cazuri, dezastruoasa pentru comunitate;
- Necesitatea stabilirii regulolor si obiectivelor colective:
1. identificarea valorilor colective
2. echilibrarea intereselor colective
3. alegeri exprimand criterii multiple
4. obtinerea consimtamantului public
- Teoria imperfectiunii pietei:
1. piata nu este interesata sa furnizeze acele produse care nu furnizeaza profit sau sunt foarte riscante pentru firmele private
2. nu toti cetatenii intra pe piata cu resurse egale
3. anumite costuri trebuie asumate de indivizi sau firme care nu iau parte direct la activitatea comerciala in cauza
4. organizatiile publice trebuie sa reglementeze si sa finanteze serviciile publice, chiar daca ele sunt contractate unor firme private
Acceptarea existentei unor diferente intre organizatiile publice si cele private nu semnifica deloc ca primele se afla in afara oricaror obligatii de functionare eficienta si eficace sau ca abordarea manageriala in sectorul public nu este viabila. Dimpotriva, existenta acestor limitari si probleme structurale duc la situatia in care managerul public trebuie, de multe ori, sa fie mult mai inventiv si creativ decat managerul privat pentru a raspunde problemelor cu care se confrunta. 1
Organizarea administratiei publice in Italia
afla Guvernul si ministerele, autoritatile locale fiind subordonate ministerelor. Autoritatea in stat este detinuta si exercitata de Guvern, primul-ministru fiind numit de Presedinte. De asemenea, seful statului ii numeste si pe ministri la propunerea premierului. Pre!sedintele are la dispozitie o paleta larga de posibilitati de desemnare a Primului-ministru in functie de configuratia politica a Guver!nului. Ministrii pot fi recrutati fie din cadrul Parlamentului, fie din afara acestuia. Statisticile guvernamentale indica insa practica de recrutare a ministrilor din randul membrilor Parla!mentului, ministrii non-parlamentari fiind prin excelenta specialisti cu inalta calificare, militari. Primul-ministru directioneaza politica generala a Guvernului si isi asuma raspunderea pentru aplicarea acesteia Conform art. 114 din Constitutie se intalneste un sistem de organizare administrativa pe trei nivele - comunal, provincial si regional dispunand de o bogata legislatie recenta in materia autonomiei locale. El este, in mare parte, de inspiratie franceza, fiind un regim uniform la nivelul intregii tari. Pe langa autoritatile locale sistemul de administratie descentralizat cuprinde si serviciile publice, care au statut de persoane morale, corpuri cu independenta juridica, constituite sub dreptul public si cu diferite grade de putere de autoguvernare.
Comunele si regiunile sunt cele mai importante componente ale regimului administrativ local. In structura fiecarei comune se disting trei categorii de organe: consiliul, junta ("giunta") si primarul ("sindaco").
Consiliul comunal este adunarea deliberanta, fiind ales pentru un mandat de cate 4 ani, asemanator sistemului administrativ francez. Numarul consilierilor variaza de la 15 membri (pentru comunele avand mai putin de 3.000 locuitori) la 80 membri (pentru comunele cu peste 500.000 locuitori). Consiliul se reuneste cel putin de doua ori pe an, iar in situatii mai deosebite, la cererea unui anumit numar de consilieri, el poate avea si intruniri cu caracter exceptional. Consiliul exercita functia legislativa la nivelul comunei, insa legile pe care le adopta trebuie sa se incadreze in contextul national. Comunele au obligatia sa respecte anumite principii administrative, iar obiectivele lor sa nu contravina interesului general. Totodata, operatiunile pe care le finanteaza nu trebuie sa aduca prejudicii grave bugetului. Consiliul comunal aproba bugetul si exercita functia de control asupra activitatii primarului si a juntei.
Junta este un organ colegial, iar numarul membrilor sai variaza in functie de importanta comunei. Junta nu se afla in subordinea Consiliului comunal, ci actioneaza sub conducerea primarului. Fiecare membru al acesteia este responsabil pentru unul sau mai multe servicii comunale. In plus, Consiliul poate delega o parte din competentele proprii, in atributiile juntei. Junta exercita anumite functii care, in Franta, sunt indeplinite de catre primar; el fiind cel care conduce administratia comunala, pregateste legile si bugetul comunei.
In Italia, primarul este "autoritatea suprema" a comunei, insa atributiile sale sunt mai putin numeroase si extinse. El indeplineste, inainte de toate, functii protocolare, fiind reprezentantul comunei in anumite imprejurari si avand drept de semnatura asupra documentelor si contractelor incheiate cu diferiti parteneri.
Repartitia puterii intre junta si primar, tine mai mult de personalitatea oamenilor, de factorii locali si de importanta comunei, decat de textul legii. Astfel, in comunele mici, primarul este autoritatea publica principala, spre deosebire de comunele mari, in care Consiliul si junta sunt organele administrative de baza, iar rolul primarului este unul secundar.
Provincia constituie in acelasi timp, o forma intermediara de colectivitate descentralizata, dar si o circumscriptie administrativa-cadru, de actiune a administratiei centrale. Acest al doilea rol este mult mai important decat primul. Provinciile pot fi divizate in arondismente, in mod asemanator cu impartirea departamentelor franceze, tot in arondismente.


Fisiere in arhiva (1):

  • Administratia Publica Locala in Sistemele Constitutionale ale Italiei, Spaniei si Romaniei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!