Administrarea probelor

Extras din referat Cum descarc?

In vederea constatarii existentei faptelor, a imprejurarilor de fapt, cat si a vinovatiei faptuitorului, organele judiciare desfasoara o activitate complexa de identificare si strangere a probelor prin intermediul mijloacelor de proba.
Articolul 63 alin. (1) defineste proba ca fiind orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Mijloacele de proba sunt acele instrumente legale prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca probe.
In vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa elucideze cauza sub toate aspectele, pe baza de probe (art. 62 ). In acest sens, organelor de urmarire penala le revine competenta de a dispune trimiterea in judecata ori, dupa caz, netrimiterea in judecata a faptuitorului. In ipoteza in care cauza penala este dedusa spre judecare instantei, acesta trebuie sa stabileasca existenta sau inexistenta infractiunii, trebuie sa cuantifice vatamarile materiale si morale cauzate, sa aprecieze daca este cazul sa se retina circumstante legale ori judiciare in vederea agravarii sau atenuarii raspunderii penale. Toate aceste dispozitii nu se pot lua decat in baza probelor existente la dosar. Astfel, din punct de vedere judiciar, nu exista decat ceea ce poate fi probat. 
Din punct de vedere terminologic, termenul proba provine din latinescul probo,- are, -avi, -atum, care inseamna a dovedi sau de la probation care inseamna dovada.
Notiunea de proba nu se confunda cu cea de probare, ca activitate de strangere si verificare a probelor, constand in acele acte procedurale prin care organele judiciare si partile stabilesc, prin mijloace prevazute de lege, elementele de fapt necesare pentru constatarea faptelor si a imprejurarilor care formeaza obiectul unei cauze penale.
In acelasi timp nu trebuie confundate nici notiunea de proba cu cea de mijloc de proba. Astfel, probele, ca elemente de fapt care servesc la aflarea adevarului in procesul penal, sunt aduse la cunostinta organelor judiciare prin intermediul mijloacelor de proba, iar mijloacele de proba sunt acele cai legale prin care se constata existenta probelor sau, altfel spus, ele sunt izvorul probelor. 
Din momentul declansarii procesului penal si pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, toate probele fondului cauzei sunt rezolvate cu ajutorul probelor. De aceea, in literatura juridica s-a afirmat ca probele sau dovezile stau la temelia hotararii judecatoresti. 
Datorita rolului insemnat pe care il au probele in administrarea justitiei penale, unii autori au afirmat ca intregul proces penal este dominat de problema probelor. 
Astfel, legea procesual penala prevede ca: 
-urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora (art. 200); 
-procurorul, daca constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal administrate, dispune trimiterea in judecata (art. 262); 
-instanta de judecata isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in cauza (art. 287). 
Potrivit art. 63 alin. (2), C. pr. pen. probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
Principiul liberei aprecieri a probelor presupune ca fiecareia i se confera
o anumita importanta, justificata prin informatiile pe care le ofera in aflarea adevarului.
-  Clasificarea probelor in procesul penal
Dupa caracterul sau natura lor, probele sunt in sprijinul invinuirii sau al apararii, devenind astfel: 
a) probe in acuzare, care servesc la dovedirea vinovatiei invinuitului sau inculpatului sau a existentei unor circumstanteagravante; 
b) probe in aparare, care servesc la dovedirea nevinovatiei invinuitului sau inculpatului sau a existentei unor circumstante atenuante.

Fisiere in arhiva (1):

 Administrarea probelor.doc

Bibliografie

Decizia nr. 171/2001 (M. Of. nr. 387 din 16 iulie 2001), Curtea Constitutionala
Nicu Jidovu, Ghe. Bica -  Drept procesual 
V. Dongoroz, Drept procesual penal, ed. a II-a, Bucuresti, 1942
I.Neagu- Drept procesual penal, Indreptar de practica judiciara
Carmen Silvia Paraschiv, Mircea Damaschin -  Drept procesual penal, Parte generala
Gr. Theodoru, L. Moldovan, Drept procesual penal roman, 
Noul Cod Procedura Penala