Activitatea Procurorului în Urmărirea Penală

Extras din referat Cum descarc?

Abstract
Prosecutors are part of the Department of Public Prosecution under the Law No. 304/2004 on Judicial organization. They operate in the Prosecutor's office, organized along each court, under the authority of the Ministry of Justice. 
Prosecutor's work is founded on principles of legality, impartiality and hierarchical control. They are forced to respect and protect the human dignity and to defend the rights of the person,exercising his powers only in accordance with the law.
Key words: Prosecutor, Department of Public Prosecution, criminal prosecution, criminal prosecution authorities, trial.
1. Introducere.
Termenul de "procuror" cu acceptiunea de reprezentant al statului in privinta aplicarii legii a fost introdus prin Ordonanta din 25 martie 1302 a Regelui Filip al IV-lea cel Frumos al Frantei, prin care s-a introdus functia de procuror general pe langa fiecare instanta de judecata, care avea in competenta urmarirea infractorilor, trimiterea lor in judecata si executarea hotararilor judecatoresti. 
In istoria organizarii justitiei in Romania functia procurorului a evoluat dupa modelul francez incepand cu 1865, treptat definitivandu-se conturul institutiei Ministerului Public ca fiind organizat in parchete compuse cu procurori, care aveau calitatea de magistrati si erau numiti de Rege, desfasurandu-si activitatea pe principiul subordonarii ierarhice fata de procurorii generali ai curtilor de apel. 
Dreptul romanesc ca institutie procesuala este rezultatul unui indelungat proces istoric. El isi are originea in dreptul francez, in asa numitii ,,les procureureus du roi" din secolul al XIV - lea. 
In dreptul romanesc, Ministrul Public a fost introdus pentru prima data prin Regulametul organic din 1832 (in Muntenia) si prin legea din 26 martie 1862 (in Moldova), culminand cu reglementarea din anul 1836 (Codul de procedura penala), revazuta si republicata in anul 1948 si supusa in decursul timpului unor substantiale modificari, care a inlocuit la randul sau, Codicele de procedura criminala, promulgat si publicat in M. Of. nr. 269 din 2 decembrie 1964, elaborat sub influenta directa a Codului de instructie criminala francez din anul 1810 .
Ministerul Public este subiect procesual penal, participant la activitatea procesuala, alaturi de instanta judecatoreasca, avand un rol indispensabil pentru construirea, dezvoltarea si rezolvarea raportului procesual, intrucat indeplineste functia procesuala esentiala a acuzarii . Aceasta este mai mult o situatie de fapt, intrucat potrivit dispozitiilor art. 202 alin. 1 C. pr. pen, "organul de urmarire penala este obligat sa stranga probe atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului", in scopul aflarii adevarului, si nu al obtinerii unei acuzari, si deci condamnarii obligatorii a celui trimis in judecata. El, nu este considerat, insa, prin lege, parte in procesul penal, nici chiar atunci cand participa la judecata ca titular al functiei de invinuire, desi, in realitate, este asimilat partilor .
Potrivit Constitutiei si Legii privind organizarea judiciara, Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministerului justitiei. 
Potrivit dispozitiilor art. 131 alin. 1 din Constitutie, Ministerul Public, reprezinta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. El este o componenta a autoritatii judecatoresti, alaturi de instantele de judecata si de Consiliul Superior al Magistraturii. Atributia sa constitutionala este aceea de a participa la activitatea judiciara pe care legea fundamentala nu s-a preocupat sa o defineasca, tot asa cum nu enunta nici functia jurisdictionala. 
Structurile functionale, ca si institutii publice, ale Ministerului Public, sunt parchetele. In perioada 1948-1991, parchetele se numeau procuraturi. Parchetele sunt structuri functionale in care activeza procurorii pentru exercitiul actiunii penale. Parchetele functioneaza pe langa instante, insa fara a avea relatii de subordonare cu acestea, nici functionala si nici administrativa.
Activitatea Ministerului Public, si a procurorilor in special este guvernata de patru principii, ce rezulta atat din reglementarea constitutionala (art. 132 alin. 1), cat si potrivit dispozitiilor art. 62 alin 2 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara . Acestea sunt:
1. principiul legalitatii, ca o garantie impotriva imixtiunii, reglementat in codul actual in art. 2 alin. 1 . Cele doua adagii latine nullum crimen sine lege si nulla poena sine lege, ce insotesc dreptul substantial, li s-a asociat cel de-al treilea privind dreptul procesual penal nullum judicium sine lege (nu exista judecata fara lege). Daca am inlocui termenul judicium cu processus de unde rezulta si denumirea de proces, va rezulta un adagiu mai complet: nu exista proces fara lege;
2. principiul impartialitatii, ce impune egalitatea de tratament fata de cei instrumentati si absenta oricarei amprente personale, subiective, in raport cu ratiunile legii;
3. subordonarea si controlul ierarhic, ceea ce exprima ideea ca ,,seful ierarhic" ii poate cenzura actele;
4. principiul potrivit caruia procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministerului Justitiei.
2. Numirea in functie a procurorului. 
Autoritatea Ministrului Justitiei nu este atat de substantiala intrucat acesta nu poate cenzura actele procurorului , dar el are o atributie definitorie pentru ierarhia din parchete, intrucat el propune Consiliului Superior al Magistraturii procurorii care sa ocupe functiile de Procuror General, de adjunct al acestuia, pe aceea de Prim Procuror sef al D.N.A si de Prim Procuror sef al D.I.I.C.O.T.
Consiliul Superior al Magistraturii da numai un aviz propunerii Ministrului Justitiei, numirea in aceste functii fiind rezervata Presedintelui Romaniei, acesta putand sa refuze motivat o numire. Tot astfel este distribuita competenta in privinta revocarii din aceste functii.
Ministrul Justitiei poate cere, de asemenea, Procurorului General al Romaniei sa exercite recursul in interesul legii pentru uniformizarea jurisprudentei, potrivit art. 4142 din actualul cod de procedura penala.
In activitatea lor, procurorii prezinta doua atributii principale: supravegherea si efectuarea urmaririi penale si sesizarea instantei de judecata cu exercitarea actiunii penale si exercitarea cailor de atac (in cazuri anume prevazute de cod, procurorul exercita si sustine si actiunea civila) .

Fisiere in arhiva (1):

 Activitatea Procurorului in Urmarirea Penala.doc