Acțiunile judiciare specifice dreptului comunitar aflate în competența de jurisdicție a Tribunalului de Primă Instanță și a Curții de Justiție a Comunităților Europene

1.Curtea de Justitie A Comunitatilor Europene

1.1. SCURTA PREZENTARE

Curtea de justitie a Comunitatilor Europene, numita pe scurt si Curtea Europeana de Justitie (CEJ) îsi are sediul la Luxemburg si este organul juridic al Comunitatilor Europene. În sistemul politic al UE ,CEJ are rolul puterii juridice; denumirea corecta a CEJ ar fi trebuit sa fie însa Curtile de Justitie ale Comunitatilor Europene, fiindca între timp au aparut trei instante diferite.

Curtea Europeana de Justitie nu trebuie confundata cu Curtea Europeana de Justitie pentru Drepturile Omului cu sediul la Strassburg, care este o institutie a Consiliului Europei.

Curtea Europeana de Justitie este institutie jurisdictionala ce vegheaza la aplicarea dreptului comunitar, solutionand disputele dintre statele membre si Comisia Europeana, dintre institutiile U. E., dintre persoane fizice si juridice si Uniune.

Curtea Europeana de Justitie are misiunea de a asigura aplicarea, interpretarea si respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Jurisdictia care se realizeaza prin intermediul Curtii Europene de Justitie nu este una internationala, ci o jurisdictie interna a Uniunii Europene . Litigiile de competenta Curtii sunt cele in materie administrativa si civila, aceasta neavand competente in materie penala.

Originile, Curtii Europene de Justitie se gasesc in Tratatul instituind CECO, care prevede infiintarea unei Curti de Justitie independenta care sa asigure respectarea dreptului in functionarea comunitatii. La randul lor, Tratatele de la Roma au infiintat fiecare cate o Curte de Justitie, avand atributii in domeniul jurisdictional.

Majoritatea schimbarilor Comunitatilor Europene in comparatie cu incercarile anterioare din cadrul unitatii europene consta in feprul ca, Comunitatea foloseste numai autoritaea legii pentru a atinge vre-un scop.

Uniunea trebuie infaptuita si sustinuta de surse legale, deci Comunitatile Eurpene trebuie sa fie infiintate prin instrumente juridice – Acordul privind Parisul si Roma.

Comunitatea fiind scopul legii, ea urmareste scopurile sale numai prin noua lege, legea Comunitatii, care este independent in toate statele membre ale Comunitatii, fiind superior legislatiilor nationale, ale carui conditii sunt aplicabile in toate statele membre.

Sistema juridica a Comunitatii are nevoie de o efectiva sistema a garantiilor judiciare, cand legea este neconforma sau trebuie sa se aplice.

Curtea de Justitie, ca institutie judiciara a Comunitatii, costituie acea sustema de garantii. Judecatorii ei trebuie sa garanteze ca legea comunitara nu se interpreteaza si ne se aplica diferit in fiecare stat membru al Comunitatii, ca aceasta sistema juridica ramane sistemul Comunitatii si ea ramane intotdeuna aceiasi.

Penru a indeplini aaceasta functie, Curtea de Justitie are o astfel de jurisdictie ca sa auda litigiile la care statele membre, institutiile Comuniitatii, organele statale si persoanele fizice care pot fi ca parti.

1.2.Rolul si competentele CEJ

Sarcinile CEJ sunt prevazute în art. 220-245 Tratatul UE precum si în propriul sau statut. Acestea constau în asigurarea interpretarii uniforme a legislatiei europene. În 1989, pentru a usura activitatea CEJ a fost înfiintata Curtea Europeana de Justitie de Prima Instanta (CEJ-PI) si apoi în 2004 o alta instanta, pentru probleme care privesc functionarii publici: Tribunalul functionarilor publici ai Uniunii Europene. De atunci CEJ nu mai este competenta decât pentru solutionarea cailor de atac înaintate de persoanele fizice si juridice împotriva deciziilor luate de Curtea Europeana de Justitie de Prima Instanta. Mai nou însa, cu putine exceptii, CEJ raspunde si de dosarele de chemare în judecata în prima instanta înaintate de statele membre ale UE împotriva Comisiei Europene.

1.2.1.Acte procesuale

În actiunile formulate de Comisia Europeana (de ex. pentru încalcarea tratatului UE) sau de alte organe comunitare si în actiunile formulate de statele membre împotriva altor organe decât Comisia Europeana, precum si pentru luarea deciziilor în actiunile prejudiciale) ramâne competenta tot Curtea Europeana de Justitie.

- Procedura în cazul încalcarii tratatului UE (art. 226 Tratatul UE): Comisia Europeana are dreptul – dupa încheierea unei proceduri preliminare – sa actioneze în judecata în fata CEJ statele membre ale UE. Curtea de justitie verifica întâi daca acel stat a încalcat sau nu obligatiile ce-i revin prin Tratatul UE. Pentru aceasta la CEJ trebuie înaintata o cerere de chemare în judecata, care se publica partial în Monitorul Oficial al UE si se remite pârâtului. Dupa cum e cazul, se poate trece apoi la administrarea probelor si la judecata în fond. În finalul acesteia procurorul general formuleaza cererile finale, în care sugereaza sentinta ce va fi pronuntata, fara însa ca CEJ sa fie obligata sa tina cont de aceste sugestii. Conf. disp. art. 227 din Tratatul UE exista si posibilitatea ca un stat membru sa actioneze în judecata în fata CEJ un alt stat membru (dupa procedura preliminara în care intervine si Comisia Europeana conf. art. 227 alin. 2-4 din Tratatul UE).

- Procedura prejudiciala (art. 234 din Tratatul UE): Instantele nationale pot (resp. trebuie, atunci când este vorba de ultima instanta cum ar fi Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, etc.) cere CEJ lamuriri cu privire la interpretarea dreptului comunitar. În plus, aceste instante pot solicita CEJ sa verifice daca un anumit act legislativ european este valabil. Acest lucru trebuie sa asigure în primul rând aplicarea unitara a dreptului comunitar de catre instantele nationale, care se ocupa de aplicarea pe plan national a legilor europene. Pentru a putea solicita opinia CEJ judecata în fond derulata la intanta nationala trebuie sa depinda (în mod decisiv pentru solutionarea cauzei) de interpretarea, resp. valabilitatea legilor comunitare. Instanta va suspenda judecata în fond pâna la primirea raspunsului de la CEJ. Cererea solicitata va fi întâi tradusa în toate limbile oficiale si apoi publicata în Monitorul Oficial al UE. Acest lucru ofera partilor, statelor membre si organelor UE posibilitatea de a lua pozitie în problema respectiva.