Acțiunea oblică

Conform art. 1718 Cod Civil oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare.

Atat timp cat creditorii nu procedeaza la realizarea creantelor lor, debitorul are posibilitatea de a dispune liber de toate drepturile sale, iar actele de dispozitie ale debitorului cu privire la bunurile din patrimoniul sau sunt opozabile creditorilor acestuia.

Astfel orice debitor raspunde pentru indeplinirea obligatiilor sale fata de creditor cu intregul sau patrimoniu.1

Creanta pe care creditorul o are impotriva debitorului sau, in cadrul raportului juridic obligational, confera creditorului anumite drepturi asupra patrimoniului debitorului . Aceste drepturi au in vedere asigurarea executarii obligatiei.

Acest drept al creditorului asupra tuturor bunurilor debitorului poarta denumirea de gaj general al creditorlui.

Dreptul de gaj general comun al creditorilor chirografari asupra patrimoniului debitorului lor ar putea fi periclitat, astfel creditorul aflandu-se in pericol de a pierde realizarea creantei sale cand debitorul din cauza neglijentei sau relei-vointe ar lasa sa piara, sa se micsoreze patrimonial sau prin faptul ca nu-si exercita drepturile ce-i apartin.

1 patrimoniul debitorului cu functia de a constitui garantia generala,comuna si proportionala a creditorilor sai.

Astfel creditorul are la indemana mijloace juridice pentru a-si proteja creanta fata de neglijenta ori reavointa debitorului.

Un astfel de mijloc juridic prin care creditorul isi protejeaza creanta este actiunea oblica .

Art. 974 Cod Civil prevede in acest sens:

“Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului

lor in afara de acelea ce ii sunt exclusiv personale”.

Astfel, in urma celor spuse, putem defini actiunea oblica, numita si indirecta sau subrogatorie, ca fiind actiunea in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept ce apartine debitorului sau.

- Natura juridica

Desi este considerata, in unanimitate, ca un mijloc sau masura de conservare a patrimoniului, totusi opiniile sunt distincte in privinta naturii juridice a actiunii oblice.

Unele opinii considera actiunea oblica atat un mijloc preventiv

(de aparare impotriva pericolului de insolvabilitate a debitorului)

cat si un mijloc de conservare a patrimoniului acestuia.

In alte opinii actiunea oblica este o actiune mixta, implica atat ideea de conservare, cat si un inceput de executare.

Jurisprudenta a impus necesitatea unei creante certe, lichide si exigibile. Astfel creditorului i s-a refuzat dreptul de a exercita actiunea oblica pentru bunurile insesizabile, acest lucru apropiind actiunea in cauza de masurile de executare.