Actele de Concurenta Neloiala

Extras din referat Cum descarc?

Notiunea de concurenta neloiala desemneaza, sintetic, acea competitie economica purtata intre comercianti sau/si orice alte persoane care desfasoara activitati cu caracter economic, in care sunt utilizate mijloace neoneste.
Potrivit clasificarii clasice, preluata de la Roubier , concurenta neloiala se poate manifesta sub trei forme: imitatia dezorganizarea si denigrarea.
Sectiunea I. Imitatia
A imita inseamna a copia. In functie de obiectul imitat, copierea ca act de concurenta ilicit poate sa priveasca produsul concurent sau insasi intreprinderea concurenta, prin incercarea de identificare cu aceasta. Printr-o extensiune a semnificatiei originare, ,,copierea" poate viza ideile ori uzurparea reputatiei altei intreprinderi.
Subsectiunea I. Imitarea produsului
Imitarea produsului se poate realiza in doua modalitati: copia servila si copia cvasiservila. Prima dintre acestea implica o imitatie profunda, dincolo de aspectul exterior al produsului, in specificitatea sa tehnica, in caracteristicile si functionalitatea sa. Tinta unor astfel de manopere o constituie obiectele al caror succes comercial este asigurat si care nu sunt protejate prin drepturi exclusive (ipoteza in care am fi in prezenta contrafacerii si actiunii corespunzatoare acesteia). Frecventa copiei servile este surprinzator de mare: o intalnim la toate tipurile de produse, de la cele mai simple si mai traditionale, cum ar fi jucariile sau jocurile pentru copii , la cele mai noi (computerele).
Copierea poate fi si cvasiservila, fiind deci sanctionabila chiar si numai realizarea unei asemanari intre cele doua produse. Este irelevanta existenta unor diferente, daca acestea sunt dominate de efectul de ansamblu al similitudinilor .
Confuzia in perceptia publicului. In oricare din modalitati, este necesar sa se probeze confuzia in spiritul consumatorilor. Dar este suficienta si numai proba riscului unei asemenea confuzii. In acest sens, trei conditii trebuie sa fie intrunite:
- produsele sa fie de aceeasi natura;
- intre produse sa existe similitudini obiective;
- cele doua produse sa se adreseze aceleiasi clientele.
Copiile licite. Imitatorul poate fi exonerat de raspundere prin invocarea a trei justificari:
a) Natura produsului. Atunci cand imitarea rezulta din natura produsului, nu este condamnabila. De pilda, copia servila a unei publicatii cu programe de televiziune nu este sanctionabila, deoarece similitudinile decurg din natura comuna tuturor publicatiilor cu acest profil.
b) Banalitatea produsului. Daca produsul este banal, el poate fi imitat, nemaiavand nici o relevanta posibilitatea confuziei. Conditia originalitatii produsului pentru condamnarea imitatiei este comuna cu protectia proprietatii intelectuale, diferita fiind numai intensitatea acestei originalitati: produsul nu merita protectie daca nu este rezultatul unui efort de conceptie. Este neloial sa copiezi doar atunci cand iti insusesti munca de creatie a altuia.
c) Imitarea este impusa de exigente tehnice. Cand imitarea se impune de o maniera imperativa datorita, de exemplu, existentei unor norme standard, ea devine licita. La fel, cand se datoreaza unor necesitati de compatibilitate functionala. Acesta este cazul elaborarii unor produse care trebuie sa fie adaptabile unele altora, sau utilizabile unele cu altele (piesele detasate si cele accesorii).
Indiferenta bunei-credinte. Desi de cele mai multe ori cel car3e copiaza urmareste producerea confuziei, elementul relei-credinte nu este indispensabil pentru angajarea responsabilitatii. Buna-credinta, constand in ignorarea existentei pe piata a produsului imitat sau in absenta intentiei de creare a confuziei, nu constituie o scuza exoneratoare de raspundere. Intrucat legea nu distinge intre intentie si culpa - sub oricare din formele sale -, cel care realizeaza sau exploateaza un produs trebuie sa-si ia toate precautiile pentru a evita orice confuzie cu alte produse.
Subsectiunea a II-a. Identificarea cu intreprinderea
Comerciantul neloial poate incerca sa depaseasca ,,rudimentara" copiere a produselor concurente, urmarind sa fie el insusi identificat de catre public cu un alt comerciant concurent, eventual mai notoriu, astfel incat confuzia sa priveasca provenienta produsului sau. Nemaistiind carei intreprinderi ii apartine produsul, clientela este deturnata spre concurentul neloial. Spunem deci ca ,,identificarea cu intreprinderea" constituie orice act de concurenta neloiala prin intermediul caruia comerciantul neonest incearca sa creeze confuzie intre intreprinderea sa si intreprinderea comerciantului victima.
Modalitati. Identificarea cu o intreprindere implica imitarea semnelor distinctive ale acesteia: numele, emblema, codul de acces pe internet, aranjamentul material, pe scurt, orice semn distinctiv al intreprinderii.
Poate fi utilizat in scopuri comerciale propriul nume, dar si numele altuia, ambele ipoteze putand constitui mijloace de imitare ilicita.
a) Omonimia. Utilizare propriului nume ca nume comercial este libera, dar genereaza probleme in ipoteza omonimiei. In principiu, nimeni nu poate fi impiedicat sa exercite o activitate comerciala sub numele sau, chiar daca un alt comerciant exploateaza deja un comert sub un nume identic sau a fost inregistrata o marca sub acelasi nume. Singura conditie impusa de lege si intr-un caz si-n celalalt este inlaturarea riscului de confuzie. Astfel, potrivit art. 38 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului , cand o firma noua este asemanatoare cu o alta - asemanarea putand viza omonimia -, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei (mentionarea prenumelui, de exemplu), fie prin indicarea felului de comert sau in orice alt mod. Oficiul registrului comertului are obligatia sa refuze inscrierea unei firme care, fara a introduce elemente deosebitoare, poate produce confuzie cu alte firme inregistrate.
Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice cuprinde, la randul sau, dispozitii speciale ale caror scop este apararea drepturilor exclusive nascute din depozitul marcii impotriva posibilelor confuzii purtand asupra originii produselor. In consecinta, art. 35 confera titularului marcii dreptul de a actiona in justitie pentru interzicerea folosirii in activitatea comerciala de catre terti a oricaror semne (inclusiv deci a numelui comerciantilor), identice sau numai asemanatoare cu marca, de natura sa induca in randul consumatorilor confuzia cu privire la producatorul sau distribuitorul protejat prin inregistrarea marcii. 
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, prin art. 5 lit. g), sanctioneaza ca infractiune doar utilizarea mentiunilor false pentru a induce in eroare pe ceilalti comercianti sau pe beneficiari asupra identitatii intreprinderii. La randul sau, Legea nr. 148/2000 privind publicitatea interzice publicitatea comparativa daca prin intermediul acesteia se creeaza confuzie pe piata intre cel care isi face publicitate si un concurent sau intre marcile de comert, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale celui care isi face publicitate ti cele apartinand unui concurent.


Fisiere in arhiva (1):

  • Actele de Concurenta Neloiala.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!