Justiție constituțională

Extras din referat Cum descarc?

Notiunea de justitie constitutionala. Notiunea de control al constitutionalitatii legilor.
Aparitia constitutiei ca asezamant politico-juridic fundamental al unei organizari statale, a determinat necesitatea aprecierii fortei sale juridice in raport cu celelalte norme ale sistemului de drept. Principiul suprematiei constitutiei sau al ,,supralegalitatii constitutionale", dedus din insasi structura si scopul acesteia, necesita un sistem de garantii impotriva eventualelor incalcari prin legi sau acte normative.
S-a nascut, astfel, ideea controlului constitutionalitatii legilor si, totodata, problema autoritatii competente a-l exercita, in concordanta cu principiile democratiei. De aici s-a nascut conceptul complex de justitie constitutionala.
Notiunea de justitie constitutionala desemneaza ansamblul institutiilor, procedurilor si tehnicilor prin care este asigurata suprematia constitutiei.
Justitia constitutionala a fost si este considerata o dimensiune imanenta a statului de drept, vazut mai putin ca stat si mai mult ca miscare de rationalizare a puterii, in cadrul careia controlul de constitutionalitate ,,se valorizeaza ca principiu structural". Aceasta miscare tinde sa subordoneze functionarea puterilor publice unui corpus de reguli a caror respect se impune tuturor si care au o forta juridica superioara celorlalte reguli din sistemul de drept. Controlul de constitutionalitate contribuie astfel la depasirea ,,mitului" suprematiei legii si al suveranitatii parlamentare si consolideaza directa aplicabilitate a constitutiei, edificand ,,un cadru de stabilitate care, sub aspectul trasaturlor sale esentiale, scapa oscilatiilor inerente procesului de guvernare" (Ioan Muraru, Mihai Constantinescu).
Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia, efectuata de organele indrituite, dupa o procedura riguros stabilita si adoptarea deciziilor si a masurilor adecvate de eliminare a inadvertentelor.
Bazele teoretice al modelului european
Nasterea si dezvoltarea modelului european de control al constitutionalitatii legilor sta in mod incontestabil sub semnul gandirii lui Hans Kelsen. Daca modelul american s-a nascut din necesitati practice si in lipsa oricarei prevederi constitutionale exprese, modelul european este rodul unei munci teoretice a unui mare jurist austriac, Hans Kelsen. Ordinea juridica, in viziunea lui Kelsen, nu este un sistem de norme juridice de acelasi rang, ci un edificiu cu mai multe etaje suprapuse, o piramida sau ierarhie formata dintr-un anumit numar de paliere sau de ,,straturi" de norme juridice, in varful careia se afla constitutia.
Consecinta acestei ierarhii este crearea unei relatii intre diversele categorii de norme, astfel incat unele dintre acestea isi datoreaza validitatea normelor superioare: o regula nu mai are o valoare juridica in sine, ci doar prin raportare la o alta norma, aflata, la randul ei, in aceeasi relatie cu o norma superioara. Intr-un asemenea sistem, este evident ca ideea de conformitate este esentiala pentru buna functionare a lui. De aceea, apare logica necesitatea unui control atat al regularitatii actelor juridice individuale, al legalitatii actelor normative subordonate legii, pentru prima data, o teorie a ordinii juridice care sa justifice si sa legitimeze controlul constitutionalitatii legilor, in scopul de a garanta validitatea intregului sistem juridic: fara acest control, garantie a regularitatii, cheia de la bolta a teoriei kelseniene nu ar fi asigurata, iar piramida s-ar darama.
Varianta kelseniana de control al constitutionalitatii vizeaza crearea unui organ unic, special si specializat in exercitarea controlului, care sa fie insa doar un legislator negativ, deci sa nu poata interveni in opera legislativa decat prin sanctionarea eventualelor situatii de neconstitutionalitate. Jurisdictia constitutionala aparttine modelului kelsenian nu creaza norme, ci doar are rolul principal in verificarea conformitatii legilor cu constitutia.

Fisiere in arhiva (1):

 Justitie constitutionala.docx

Bibliografie

Bianca Selejan-Gutan, Drept constitutional si institutii politice, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008;
Ioan Muraru, Elena-Simina Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice, vol. I, vol. II, Bucuresti, Editura C.H. Beck, 2005;
Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998;