Fuziunea Societăților Comerciale

Precizări

Fuziunea, alături de divizare, sunt cele două procedee tehnico-juridice de restructurare a societăţilor comerciale.

Din punct de vedere juridic, cele două operaţiuni, împreună cu dizolvarea, sunt reglementate de Titlul VI din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Prevederile Legii speciale au în vedere fuziunea şi divizarea societăţilor pe acţiuni, dar sunt aplicabile şi celorlalte forme juridice ale societăţilor comerciale.

Reglementări legale

În România, reglementări speciale privind fuziunea societăţilor comerciale se găsesc cuprinse în:

- Codul Comercial;

- Legea 31/1990 republicată privind societăţile comerciale;

- Legea 36/1991 privind societăţile agricole;

-Ordonanţa Guvernului nr. 49/1994 privind regimul juridic aplicabil unor societăţi comerciale constituite în temeiul Legii 15/1990, care se restructurează prin divizare sau fuziune.

Definiţie

Fuziunea reprezintă ansamblul de operaţiuni prin care două sau mai multe societăţi comerciale hotărăsc separate transmiterea elementelor de active, datorii şi capitaluri proprii la una dintre societăţi sau constituirea unei noi societăţi comerciale în scopul comasării activităţilor.

Fuzionarea propriu-zisă este actul juridic şi economic prin care două sau mai multe societăţi hotărăsc unirea patrimoniului şi punerea în comun a activelor lor.

Modalităţi de realizare a fuziunii

Conform art. 238 din Legea 31/1990, fuziunea este operaţiunea prin care:

a) Una sau mai multe societăţi se dizolvă fără intrarea în lichidare şi transferă întregul lor patrimoniu unei alte societăţi, în schimbul repartizării de acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate;

b) Mai multe societăţi sunt dizolvate fără să intre în lichidare şi transferă întregul lor patrimoniu unei societăţi pe care o constituie, în schimbul repartizării către acţionarii lor de acţiuni la societatea nou-constituită şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor repartizate.

Fuziunea se realizează şi între societăţi de forme diferite. De asemenea, ea se poate efectua chiar dacă societăţile dizolvate sunt în lichidare, cu condiţia ca acestea să nu fi început încă distribuirea între asociaţi a activelor ce li se cuvin în urma lichidării. Fuziunea este permisă nu doar societăţilor de capital, ci şi societăţilor de persoane, ea putând avea loc între societăţile de capital şi societăţile de persoane.

Ca modalitate juridică, fuziunea reprezintă un procedeu prin care se realizează regruparea întreprinderilor. Motivaţia acestui fapt vine din necesitatea de a-şi consolida o anumită poziţie pe piaţă şi de a obţine avantaje din punct de vedere fiscal. Această operaţiune este o alternativă viabilă pentru societăţile aflate în incapacitate de plată, reprezentând una dintre modalităţile juridice şi economice care să le permită redresarea financiară prin continuarea activităţii.

Datele la care are loc fuziunea sunt considerate:

a) În cazul constituirii unei societăţi noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi;

b) În celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante.

Dacă, prin fuziune, se înfiinţează o nouă societate, aceasta se constituie în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru forma de societate convenită.

Clasificarea fuziunii