Dreptul de Reprezentare al Comerciantului

Dreptul de reprezentare a comerciantului

In realizarea activitatii lor comerciantii coopereaza cu anumite persoane care, fie le reprezinta interesele, fie le faciliteaza efectuarea unor operatiuni comerciale. In conjunctura actuala a vietii comerciale functionarea unei intreprinderi comerciale, care depaseste cercul micului comert, nici nu ar putea fi conceputa ca desfasurandu-se in mod izolat, fara concursul altor persoane.

Notiune

Doctrina contemporana nu a reusit pana astazi sa formuleze o multumitoare explicatie rationala si deci conceptuala a reprezentarii, adica nu a putut sa justifice, ci numai sa descrie de ce actul juridic incheiat de o persoana in numele si pe socoteala alteia, produce efecte juridice directe si imediate in persoana unui alt subiect de drept, intocmai ca si cum ar fi fost incheiat direct si personal de acesta. Cu alte cuvinte, reprezentarea consta intr-o forma anormala de contractare, in care beneficiarul conventiei (reprezentatul) nu intervine la incheierea sa, ci insarcineaza o alta persoana (reprezentant) sa manifeste vointa pentru sine, efectele actului juridic incheiat, trecand in mod automat, fara necesitatea unei transmisiuni, de la reprezentant la reprezentat, intocmai ca si cum declaratia de vointa s-a efectuat de reprezentat si nu de reprezentant. Odata incheiata operatiunea, persoana reprezentantului dispare juridiceste, ca un instrument material pe care dupa folosire il indepartezi; reprezentatul va dobandi drepturi sau va contracta obligatii .

Felurile reprezentarii

Reprezentarea are ca izvor legea sau vointa persoanei interesate. In consecinta, reprezentarea este legala sau conventionala.

a) Reprezentarea este legala atunci cand legea imputerniceste o persoana sa savarseasca acte juridice in numele si pe seama altei persoane. Constituie reprezentare legala: reprezentarea prin parinti sau tutore a minorului sub 14 ani, reprezentarea prin tutore a interzisului judecatoresc, reprezentarea vremelnica a incapabilului prin curator, pana la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, reprezentarea persoanelor capabile prin curator, reprezentarea succesorala, reprezentarea intre creditorii solidari si debitorii solidari, precum si reprezentarea drepturilor prevazute prin art.1176, art.1177 Cod civil.

b) Reprezentarea conventionala este reprezentarea data de catre reprezentat reprezentantului, printr-o imputernicire, adica printr-un contract. Acest fel de reprezentare are ca izvor vointa partilor. Exemplul tipic de reprezentare conventionala este mandatul ale carui reguli de aplicare isi au izvorul tot in lege (art.1532 Cod civil). Reprezentarea conventionala este o reprezentare facultativa, intrucat exista un act de vointa al reprezentatului si al reprezentantului .

Reprezentarea conventionala nu trebuie confundata cu contractul de mandat. In cazul contractului de mandat, mandantul il imputerniceste pe mandatar sa incheie acte juridice privind administrarea unui patrimoniu ori numai pentru o anumita operatiune. Deosebirea reiese din faptul ca mandantul comercial se prezinta sub doua forme: mandatul cu reprezentare perfecta, cand mandatarul trateaza cu tertii in numele mandantului (comitentul) creand raporturi juridice directe intre mandant si terti si mandatul cu reprezentare imperfecta, cand mandatarul actioneaza in nume propriu, dar pe seama mandantului (mandat fara reprezentare), in acest caz mandatarul ramane tot timpul parte in contract desi se creeaza si relatii directe intre mandant si terti, dar prin intermediul mandatarului care este tinut sa raspunda fata de terti .

In raport de aceste precizari, se poate trage concluzia ca:

Nu orice mandat comercial cuprinde, in sine, dreptul de reprezentare. Dreptul de reprezentare este, in aceste conditii, numai de natura mandatului comercial, nu insa de esenta acestuia.

c) Reprezentarea judiciara exista atunci cand reprezentantul primeste imputernicirea, de a savarsi acte juridice, in numele si pe seama altora, din partea unei instante judecatoresti. Reprezentarea judiciara poate fi dispusa de instanta judecatoreasca in cazul sechestrului judiciar caruia instanta judecatoreasca i-a incredintat un bun litigios. Persoana numita sechestru judiciar are dreptul, privitor la acest bun, sa faca acte de conservare ori de administratie si sa stea in justitie in numele partilor din litigiu (art.596 Cod procedura civila) .

In opinia specialistilor in procedura civila, forma cea mai frecventa de reprezentate judiciara este cea care are o acceptiune mai larga si anume reprezentarea judiciara conventionala. Ea consta in. indeplinirea de catre reprezentant a actelor procesuale dintr-un proces, in numele si pentru persoana reprezentatului care este parte in acel proces.

Reprezentarea consta in savarsirea de catre o persoana, numita reprezentant, in numele si pe seama altei persoane, numita reprezentat, a unui act juridic ale carui efecte se produc direct in persoana si patrimoniul acesteia din urma.

Particularitatea esentiala a reprezentarii, care de altfel o si defineste, consta in caracterul ei derogator de la principiul efectului relativ al conventiilor, potrivit art. 973 Cod civil . Derogarea "reprezentarii comerciale" de la regula relativitatii conventiilor completeaza, alaturi de alte derogari de la dreptul comun, structura dreptului comercial modern ca disciplina speciala fata de dreptul civil. Ea constituie dovada pertinenta a dezvoltarii acestei discipline si adaptarii sale la conditiile actuale ale comertului.