Notiunea de cetatenie isi gaseste originea in dreptul intern. Potrivit conceptiei propuse de Aristotel, cetateanul se definea prin praticiparea la functiile judiciare si la cele publice in general.In dreptul pozitiv, cetatenia continua sa desemneze calitatea juridical ce permite unei personae sa ia parte la viata statului, bucuarandu-se de drepturi civice si plitice si fiind supusa, in schimb , anumitor obligatii cum ar fi votul obligatoriu sau srviuciul militar.
Ca regula, cetatenia e recunoscuta de catre stat cetatenilor sai care , ca membrii ai Cetatii, participa la guvernarea Cetatii.Dar exista exceptii, ca de exemplu ,,cetatenia britanica de peste marii"? sau cea a Uniunii franceze. Dreptul internatioana recunosate acest statut privilegiat, conditionat de nationaliate, care presupune, in principal, dreptul de sedere pe teritoriul national, participarea la viata plitica ( dreptul de a alege si de a fi ales), acesul la functiile publice, dreptul la protectia diplomatica.
Notiune de cetatenie europeana ar putea sa fie bazata pe aceste dreptui si obligtii corespondente.Ea inplica faptul ca cetatenii Uniunii Europene beneficiaza, in aceasta calitate de aceleasi drepturi care sunt acordate in mod traditional propriilor cetateni in ordinea juridical interna.. Aceste drepturi corespund , aproape in totalitae, cu ceea ce in anii 1975 1985 erau ,, drepturi specilae", rezervate cetatenilor statelor member ale Comunitatii.
Trebuie retinut in mod esential ca structura Uniunii inmplica excercitarea anumitor drepturi la nivelul Uniunii Europene si exercitarea altora la nivelul statelor membre.
Dupa Consiliul European de la Fontainebleau din 1984 o alta notiune s-a dezvoltat si anume de cea de Europa a cetatenilor.O putem distinge cu dificultate de cea precedenta, mai ales ca se dovedeste greu de definit?.Ideea de baza este ca cetateanul European trebuie plasat in cetrul constructiei europene, pentru a-I dezvolta sentimental de aprteneta la Uniunea Europeana. In acest sens Comitetul ad-hoc privind Europa cetatenilor, numit si Comitetul ADONNINO, creat la initiative Consiliului European de la Fontainebleu din 25/26 iunie 1984 a propus ,, masuri in vederea intaririi si promovaruu identitatii a imaginii Comunitatii fata de cetatenii sai in lume".
Printre drepturile speciale recunoscute in perspective unei Europe a cetatenilor figureaza, fara indoiala drepturile speciale recunoscute in perspective unei Europe a cetatenilor figureaza, fara indoiala, drepturile speciale inerente cetateniei europene si care instituie o veritabila cetatenie politica. Dara putem gasi, de asemenea, drepturi care rezulta din integrarea economica, cum ar fi liberal acces la un loc de munca intr-o tara aleasa si drepturi noi care consacra largirea domeniului integrarii, cum ar fi dreptul la cultura sau protectia mediului.Aceste se incadreaza mai bine conceptiei celei mai largi (moderne) a cetateniei.
Dar aceasta conceptie rapeste conceptului o parte intinsa a specificitatii sale, deoarece drepturile cetateanului nu se mai disting de drepturile orcarei alte finite umane.
? TPI, 21 MARTIE 1996, FARRUGIA, T 230/94, P. II- 195.
? Cl. BLUMANN, Europe de citoyens, RMC, 1991, P. 284.
Confuzia dintre cele doua perspective , cea de cetatenie europeana sic ea de Europa a cetatenilor, este des intalnita. Astfel, in Rezolutia din 17 mai 1995 asupra functionarii Tratatului Uniunii Europene in perspectivea Conferintei Interguvernamentale din 1996, Parlamentul European a cerut ca cetatenia europeana sa fie intarita mai ales prin aderarea Uniunii Europene la Coventia europeana a drepturilor omului, interzicerea pedepsei cu moartea, protectia minoritatilor, egalitatea intre barbate si femei ca si prin intarirea cetateniei politice.In mod evident, aceste drepturi , desi sunt recunocute in dreptul Uniunii Europene sunt drepturi ale finite uname in general, deci nu sunt rezervate cetatenilor statelor membre si nici drepturi inerente calitatii de cetatean European.
CETATENIA EUROPEANA SI TRATATELE
Tratatul de la Maastricht introducea cetatenia europeana in scopul intaririi relatiei existente intre Uniunea Euopeana si cetatenii statelor membre , dar nu defineste aceasta notiune.
Tratatul se limiteaza sa prevada ca ,,este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru " si ca ,, cetatenia Uniunii se bucura de drepturi si sunt supusi obligatiilor prevazute de prezentul tratat" (tratatul CE, art 8, art 17 nou). Si paradoxal, insereaza dispozitiile consecrate cetateniei Uniunii in Tratatul CE sin u in Tratatul Uniunii Europene.
Aceasta redactare pe care unii au calificat-odrept ,,confuza I si hazardata"? nu a fost ameliorate de Tratatul de la Amsterdam.
De fapt, tratatele de la Maastricht si Amsterdam , desi se bazeaza de cele 2 conceptii, consacra un ansamblu de drepturi care se apropie mai mult de notiunea de cetatenie in sens traditional, decat de cea de Europa a cetatenilor.
CETATENIA EUROPEANA SI CETATENIA NATIONALA
Cetatenia europeana este esentialmente distincta de cea nationala , pe care , conform formularii Tratatului de la Amsterdam, o ,, completeaza [...] si n-o inlocuieste" (Tratatul CE , art, 17 nou, alin. 1). Totusi, prin conditiile sale de atribuire ea deriva, ca si cetatenia nationala, din nationalitatea acordata de catre statele membre.
Cetatenii statelor membre ale Uniunii europene beneficiaza astfel de o dubla cetatenie. Astefel, un cetatean francez este in acelasi timp si cetateab francez si cetatean European.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
