Capitalul Social

Concept extrem de popular si preluat frecvent in limbajul cotidian, capitalul social a inceput sa fie utilizat in anii '90 de catre numerosi analisti si decidenti politici, devenind ,,un fel de antidot universal pentru bolile care afecteaza societatile de pretutindeni" (Alejandro Portes, 1998). Numarul mare de fenomene si contexte in care capitalul social este utilizat ca variabila independenta au facut ca termenul sa devina atat de cuprinzator incat aproape si-a pierdut orice sens exact. Lindon si colegii sai (1999) remarcau cel putin 12 definitii distincte pentru capitalul social, utilizate in literatura anilor '90. Incercarile de sistematizare sunt si ele numeroase (Portes, 1998; Robinson et al, 1999; Dasgupta si Serageldin, 1999; etc.), si insista pe dezvoltarile contemporane ale conceptului. Desi sociologi clasici, precum Durkheim sau Marx, utilizeaza concepte similare ca si continut, capitalul social a inceput sa fie utilizat sub aceasta eticheta in ultimele doua decenii ale secolului XX, fiind puternic influentat de lucrarile lui Bourdieu si Coleman.

Bourdieu [1980] ofera prima abordare sistematica a tipurilor de resurse de care poate dispune un individ, in care include si capitalul social ca distinct de cel economic si de cel cultural. El defineste capitalul social ca fiind ,,agregarea resurselor actuale sau potentiale legate de posesia unei retele durabile de relatii mai mult sau mai putin institutionalizate de responsabilitate si recunoastere reciproca - sau, cu alte cuvinte, resurse legate de apartenenta la un grup - care furnizeaza fiecarui membru sprijinul capitalului de care dispune colectivitatea, o <<acreditare>> care te indreptateste la credibilitate, in variatele sensuri ale termenului" (1986, p. 148).

Capitalul social constituie asadar o proprietate a interactiunilor constante in care intra un individ. Aceste relatii sunt bazate pe ,,indisolubile schimburi materiale si simbolice". Insasi existenta grupului, arata Bourdieu, este conditionata de profitul pe care indivizii il extrag din apartenenta la grup.

Simpla apartenenta la grup poate constitui prin urmare o resursa in sine. Totusi, ,,existenta unei retele de legaturi nu este un dat natural sau social al unui act de institutionalizare primordiala". Dimpotriva este produsul un lung sir de eforturi permanente de institutionalizare si reinstitutionalizare, al unor ,,strategii de investire, inidviduale sau colective, constiente sau inconstiente, menite a stabili sau a reproduce relatii sociale care sunt utilizabile direct pe termen lung sau scurt [ ]" (1986, p. 249).

Bourdieu a publicat dezvoltarile sale teoretice initial in franceza (1980), apoi in germana (1983), iar apoi in engleza intr-un manual de teorie si cercetare pentru sociologia educatiei (1986), articolele sale dedicate capitalului social circuland putin in lumea academica anglo-saxona. Coleman este cel ce a impus conceptul de capital social in sociologia americana si mondiala, conferindu-i o vizibilitate deosebita. Articolul sau fondator din 1988 despre rolul capitalului social in formarea capitalului uman, ca si dezvoltarile din Foundations of Social Theory (1990) sunt doua dintre materialele cele mai citate in literatura dedicata capitalului social.