1. Consideratii generale privind testamentul 1.1. Notiunea si caracterele juridice ale testamentului 1.2. Cuprinsul testamentului 1.3. Conditii de valabilitate ale testamentului 2. Felurile testamentului 2.1. Testamentele ordinare 2.2. Testamentele privilegiate 2.3. Alte forme speciale de testament 3. Executiunea testamentara Concluzii Bibliografie
1. Consideratii generale privind testamentul 1.1. Notiunea si caracterele juridice ale testamentului Succesiunea, sau mostenirea, desemneaza transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta. Legislatia civila actuala ofera oricarei persoane fizice dreptul de a-si institui sau destitui succesorii, de a-si repartiza patrimoniul succesoral cum doreste, cu alte cuvinte "ii asigura pe deplin realizarea dreptului de proprietate privata" Codul civil roman stabileste ca patrimoniul succesoral poate fi transmis atat in temeiul legii (la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege), cat si in temeiul vointei celui care lasa mostenirea manifestata prin testament, in acest caz, mostenirea fiind testamentara. Testamentul este un act juridic unilateral, gratuit, solemn, pentru cauza de moarte, esentialmente personal si revocabil, prin care o persoana, numita testator, dispune pentru cazul mortii sale, de tot sau de o parte din avutul sau si isi poate exprima ultima vointa in legatura cu persoana sa sau cu alte persoane De regula, testamentul este alcatuit din legate, dar acesta poate cuprinde si alte manifestari de ultima vointa ale defunctului, pe langa legate. Nu este, insa, obligatoriu ca un testament sa cuprinda legate, putand contine doar manifestari de ultima vointa. Conform studiilor de specialitate, testamentul este nu este un simplu act juridic, ci este un act juridic exceptional, cuprinzand o multitudine de acte juridice de sine statatoare cu regimuri juridice aparte. De exemplu, Codul familiei prevede ca recunoasterea paternitatii unui copil din afara casatoriei prin testament este irevocabila, desi testamentul este esentialmente revocabil. Aceste prevederi nu prezinta exceptii de la principiul revocabilitatii testamentului ci ilustreaza ideea ca in cadrul unui testament pot coexista mai multe acte juridice de sine statatoare. Legea consacra principiul libertatii testamentare, orice persoana avand libertatea de a lasa (sau de a nu lasa) un testament si de a dispune de patrimoniul sau pentru cauza de moarte. Din dispozitiile legale privitoare la testament, acesta prezinta o serie de caractere juridice. Testamentul este un act juridic pentru ca prezinta o manifestare de vointa, a testatorului, cu intentia de a produce efecte juridice si care trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond, prevazute de Codul civil si specifice liberalitatilor: consimtamant neviciat, capacitate, obiect determinat, licit si posibil, cauza reala, licita si morala. Testamentul este un act juridic unilateral, vointa testatorului fiind producatoare de efecte, indiferent de atitudinea legatarului, si inainte de acceptarea acestuia. Legatul se dobandeste in momentul deschiderii mostenirii prin actul unilateral al testatorului, in cazul in care legatarul nu renunta la legat. Acceptarea legatului nu trebuie confundata cu acceptarea necesara in vederea incheierii unui contract. Testamentul si acceptarea unor dispozitii ale testamentului sunt acte unilaterale distincte, cu efecte proprii, si nu se unesc in sensul formarii unui act juridic bilateral. De exemplu, in cazul donatiei actul juridic nu exista fara acceptarea donatarului, dar in cazul testamentului, acesta exista si produce efecte fara acceptarea legatului. Legea interzice ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act, pentru a pastra caracterul de act juridic unilateral si irevocabil al testamentului. Sunt interzise deci testamentele mutuale sau conjunctive Sanctiunea corespunzatoare unor astfel de testamente este nulitatea. O persoana care are capacitatea de a testa, poate face acest lucru exclusiv personal, testamentul nu poate fi incheiat prin reprezentare sau cu incuviintarea ocrotitorului legal. Daca o persoana nu are capacitatea de a testa, nu poate face acest lucru prin reprezentare sau cu incuviintarea altei persoane, chiar daca testatorul primeste consultatii de la specialisti. Rezulta de aici caracterul esentialmente personal al testamentului. Testamentul este un act juridic solemn. Acesta trebuie sa fie incheiat ad validitatem, intr-una din formele prevazute de lege, sub sanctiunea nulitatii absolute. Libertatea exprimarii vointei testatorului cu privire la averea sa este valabila doar daca ea imbraca o forma determinata si reglementata de lege.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
