Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 4872
Mărime: 56.52KB (arhivat)
Publicat de: Edmond Iacob
Puncte necesare: 8

Extras din referat

1.Notiuni generale despre obligatii

Luând ca model Codul civil francez din 1804, care nu a definit noţiunea de obligaţie, Codul civil român din 1865, ca de altfel şi alte coduri civile europene, ca cel austriac din 1811, cel elveţian din 1907 sau Codul federal elveţian al obligaţiilor din 1881 şi apoi din 1911, nu au definit această instituţie juridică.

Acest lucru se explică prin adoptarea de către redactorii codurilor respective a renumitei definiţii a obligaţiei din INSTITUTELE lui Justinian, care a definit obligaţia astfel: „ obligatio est juris vinculum quo necesitate adstringimur, alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis jura.”

În aceste condiţii, sarcina definirii obligaţiei civile a revenit doctrinei.

Astfel au fost formulate mai multe definiţii:

„ Obligaţia este o legătură juridică între două sau mai multe persoane, în virtutea căreia, o parte, numită debitor, se obligă faţă de alta, numită creditor, la executarea unei prestaţiuni pozitive sau negative, adică la un fapt sau la o abstenţiune.”

„ Obligaţia este raportul juridic în temeiul căreia o persoană este ţinută să dea, să facă sau să nu facă ceva în favoarea unei alte persoane.”

„Raportul juridic de obligaţie poate fi definit ca acel raport în baza căruia o persoană, numită creditor, poate pretinde altei persoane, numită debitor, efectuarea unei anumite prestaţiuni.”

„Obligaţia este raportul juridic în temeiul căruia o persoană, numită creditor, are dreptul de a pretinde de la altă persoană, numită debitor, o anumită prestaţiune, pe care acesta este îndatorat a o îndeplini.”

„Obligaţia este raportul de drept civil în care o parte, numită creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită debitor, să execute o prestaţie sau mai multe prestaţii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face , de regulă, sub sancţiunea constrângerii de stat.”

„ Obligaţia este raportul juridic în temeiul căruia o persoană numită debitor este ţinută faţă de alta, numită creditor, la datoria de a da, de a face sau de a nu face ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bună voie.”

În raport de definiţiile enunţate, putem defini obligaţia civilă ca fiind raportul juridic în baza căruia creditorul are dreptul să pretindă debitorului să execute prestaţia corelativă de a da, a face sau a nu face ceva.

Elementele raportului juridic obligaţional

În literatura de specialitate , raportul juridic este definit ca acea legătură socială, reglementată de norma juridică, conţinând un sistem de interacţiune reciprocă între participanţi, determinaţi, legătură ce este susceptibilă de a fi apărată pe calea coerciţiunii statale.

Raportul juridic civil este o specie de raport juridic – relaţia socială patrimonială sau napatrimonială, reglementată de norma de drept civil – caracterizat prin caracter social, voliţional şi poziţia de egalitate juridică a părţilor .

Ca orice raport juridic, raportul juridic obligaţional prezintă trei elemente structurale: subiectele, conţinutul şi obiectul.

a. Subiectele raportului juridic obligaţional

Subiectele raportului juridic de obligaţie sunt persoanele fizice şi persoanele juridice, ca titulare de drepturi subiective civile şi obligaţii corelative, precum şi statul, atunci când participă la raporturile juridice civile, ca subiect de drept civil.

Subiectul activ se numeşte creditor, iar subiectul pasiv se numeşte debitor, denumiri care sunt folosite, cu caracter general, în toate raporturile obligaţionale, indiferent de izvorul obligaţiei., fiind termeni proprii teoriei generale a obligaţiilor. Atunci când ne raportăm la izvoarele concrete ale obligaţiilor, subiectele poartă denumiri specifice: vânzător şi cumpărător, în cazul contractului de vânzare – cumpărare, donator şi donatar, în cazul contractului de donaţie, locator şi locatar, în cazul contractului de locaţiune.

Există raporturi de obligaţii în care o parte este numai creditor, iar cealaltă parte numai debitor. De exemplu, în cazul contractului de împrumut, împrumutătorul este numai creditor, iar împrumutatul numai debitor.

Preview document

Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 1
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 2
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 3
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 4
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 5
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 6
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 7
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 8
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 9
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 10
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 11
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 12
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 13
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 14
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 15
Reglementarea obligațiilor civile în noul cod civil - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Reglementarea Obligatiilor Civile in Noul Cod Civil.docx

Alții au mai descărcat și

Moduri de stingere a obligațiilor civile

1. Notiunea de obligatie civila “Obligatia civila constituie raportul juridic dintre doua sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice, ori...

Succesiunea

Proprietatea este dreptul unei persoane de a folosi si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege....

Vicii de consimțământ - dolul

DOLUL (VICLENIA) 1. Definiţie Dolul este viciul de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene,...

Proprietatea Periodică

Proprietatea, în sens economic, este, raportul de însusire de către om a bunurilor materiale, care constituie o conditie a oricărei productii de...

Drept civil - definiții

Dreptul – ca si statul, este o categorie istorica ce a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii umane, si anume in oranduirea...

Vicii de consimțământ

Vicii de consim: imprejurari care afecteaza catacterul constient si liber a vointei incorporate intr-un act juridic in asa mas incat constituie...

Principiile Efectelor Nulității

EFECTELE NULITATII Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Generic, efectul nulitatii consta în...

Te-ar putea interesa și

Instituția răspunderii contractuale în materia civilă

INTRODUCERE Contractul, ca izvor de drepturi și obligații, este actul juridic cu cele mai frecvente și importante consecințe pentru activitatea de...

Analiza Principalelor Aspecte Juridice ale Faptelor Licite - Izvoare de Obligații

INTRODUCERE Tema acestei lucrari m-a fascinat, m-a facut sa caut raspunsuri cât mai complete la întrebarile care se iveau odata cu parcurgerea cât...

Persoana juridică în reglementările noului cod civil

INTRODUCERE Persoana juridică este definită de noul Cod civil ca fiind „orice formă de orga¬nizare care, întrunind condiţiile cerute de lege, este...

Efectele Căsătoriei

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND EFECTELE CĂSĂTORIEI Căsătoria reprezintă cea mai firească comunitate socială, uniunea dintre un bărbat şi o...

Plata nedatorată

INTRODUCERE Toate raporturile juridice stabilite între două sau mai multe persoane reprezintă o totalitate de drepturi personale, noțiunea...

Răspunderea părinților pentru modul de exercitare a autorității părintești

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND AUTORITATEA PĂRINTEASCĂ 1.1. Noţiunea de autoritate părintească În limbaj curent, termenul...

Viziunea noului cod civil asupra răspunderii civile pentru fapta proprie

Viziunea noului cod civil asupra răspunderii civile pentru fapta proprie Scurt istoric priviind apariția și răspândirea codului civil Codul...

Abuzul de Drept

INTRODUCERE Dreptul apare odată cu statul, ca produs al aceleaşi dezvoltări sociale. Existenţa statului în epoca modernă se afirmă în corelarea...

Ai nevoie de altceva?